O firmă din cadrul Electrogrup ar putea pune poprire pe conturile unui municipiu

O firmă din Cluj Napoca, care face parte din afacerea Electrogrup, care aparține fraților Simion și Teofil Mureșan, ar putea ajunge să pună poprire pe conturile Primăriei Municipiului Făgăraș. Motivul constă în faptul că cei de la Nova Power au deschis un proces împotriva administrației locale din Făgăraș, oraș cu aproximativ 30.000 locuitori, pentru că firma de termoficare locală, aflată în faliment, nu a plătit facturile pentru furnizarea gazului de către societatea clujeană. Firma Nova Power&Gas a aparținut fiului lui Virgil Ardelean, fostul șef al DGIPI, de la care frații Mureșan au cumpărat-o în urmă cu câțiva ani.  

Clujenii de la Nova Power&Gas SRL au dat în judecată municipiul Făgăraș de la care cer un milion de lei (977.872 lei), bani care reprezintă ”pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație, în lunile ianuarie-februarie 2020”, se arată în cererea de chemare în judecată.

Potrivit dosarului, firma clujeană a furnizat către Ecoterm S.A., societate aflată în faliment care aparține administrației locale din Făgăraș, gazele naturale necesare termoficării municipiului în perioada 01.03.2019 – 29.02.2020. 

La semnarea contractului pentru furnizarea gazului metan necesar producerii agentului termic, cei de la SC Nova Power&Gas au impus constituirea unei garanţii în valoare de 315.550 lei. Compania orășenească a fost falimentată și a acumulat datorii față de firma clujean. Inițial, Municipiul Făgăraș și-a asumat prin hotărârile de consiliu local obligația de a plăti banii. Însă, prinsă a refuzat să facă plățile motivând că o parte din bani au fost plătiți prin intermediul garanției.

Surpriza fraților Mureșan a fost că la Tribunalul Comercial Cluj, unde judecătorul CAZAN Dumitriela Rodica le-a respins acțiunea.

”Adresele în litigiu nu se subsumează acestor condiţii, având natura unor simple răspunsuri ale autorităţii, fără a produce prin ele însele efecte juridice, nefiind date „în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii”, ci doar ca răspuns la o cerere, fiind emise în strânsă legătură cu executarea unui contract. Chiar şi împrejurarea invocată de reclamantă a exprimării în cuprinsul uneia dintre aceste adrese a acordului Municipiului Făgăraș cu privire la cesiunea sumelor rezultate și calculate în baza articolului 5 indice 2 din Ordonanța Guvernului numărul 36 din 2006 nu conduce la o concluzie contrară. Aceste adrese reprezintă o corespondenţă purtată între părţi, iar solicitarea reclamantei privind obligarea autorităţii publice emitente la punerea lor în executare este inadmisibilă pe calea acţiunii în contencios administrativ.

Totodată, HCL-urile invocate de către reclamantă în susţinerea acţiunii în contencios, au fost emise în legătură cu executarea unui contract şi se referă la acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație, în sistem centralizat și neacceptate în preţ/tarif, pentru operatorul de termoficare SC Ecoterm SA Făgăraș, în faliment. Prin urmare, aceste hotărâri sunt emise în beneficiul altei societăţi.

Sumele pretinse la plată de către reclamantă derivă din executarea unui contract de furnizare gaze naturale, creanţă ce a fost cesionată ulterior reclamantei. Prin urmare, temeiul pretenţiilor este reprezentat de contractul de cesiune. Contrar susţinerilor reclamantei, nu suntem în prezenţa unui refuz al autorităţii de a efectua o operaţiune administrativă, solicitarea de acoperire a pierderilor derivând dintr-un contract, fiind un demers de ţine de civil, nefiind admisibil pe calea contenciosului administrativ.

Faţă de considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 18 rap. la art. 8 din Legea nr. 554/2004, instanța urmează a admite excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâţi prin întâmpinare şi, în consecinţă, va respinge ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantă”, arată judecătorul clujean care a respins acțiunea firmei Nova Power&Gas.

Însă, clujenii au contestat verdictul și la începutul acestui an Curtea de Apel Cluj a casat sentința de la tribunal și a retrimis cauza la rejudecare.

Afacerile trecute prin Nova dau profit în Electrogrup

Firma Nova Power&Gas aparține ELECTROGRUP INFRASTRUCTURE SA, afacerea fraților Simion și Teofil Mureșan și a lui Pantazescu Marian, fost membru în consiliul de administrație al companiei Poșta Română și fost director tehnic adjunct al Vodafone România în perioada 2004-2008.

Pentru anul 2021, firma Nova a declarat o cifră de afaceri de 580.790.378 lei, dar o pierdere de peste 28 milioane lei și 91 de angajați.

Profitul afacerilor din energie vine prin intermediul firmei ELECTROGRUP INFRASTRUCTURE SA: pe anul 2021 a fost declarată o cifră de afaceri de 10,8 milioane lei și un profit de peste 72 milioane lei, în situația în care cu un an înainte profitul declarat fusese de 1,4 milioane lei.

Până în 2010, firma Nova Power&Gas a fost controlată de Alin Ardelean și de Rareș Criste și a schimbat două denumiri. Până în 2007 firma a fost cunoscută sub numele de AMGAZ FURNIZARE SRL și, ulterior, până în 2010 a funcționat sub denumirea de TEN GAZ SRL.

În 2005, Rares Criste a intrat în afaceri prin intermediul Premier Construct şi, în paralel, la Ten Transilvania Energy, Inc.. Dacă la Premier Construct, Criste a stat doar un an, la Ten Transilvania Energy a făcut afaceri timp de 5 ani. La această societate, Criste a dezvoltat un adevărat “lanţ al puterii”. A deţinut controlul acestei firme alături de Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul sef al Doi şi-un sfert, şi alături de Sorin Piciu, un alt personaj bine înfipt în afacerile cu energie. De asemenea, Criste este unul dintre partenerii constanţi ai unei firme olandeze, Energon Holding Delft B.V, axată pe afacerile cu energie. Ten Transilvania Energy avea contracte cu centralele de la Turceni şi Rovinari, de unde cumpără energie pentru a o vinde mai departe. 

Electrogrup a secat albii

În 2014, site-ul energyreport.ro scria cum ”câţiva dintre primii 10 cei mai bogaţi oameni de afaceri din Cluj sunt asociaţi într-o firmă prin care se pregătesc să facă o nouă amenajare hidroenergetică, de data aceasta pe  Crişul Negru, în Bihor, unde au deja o microhidrocentrală. Acelaşi grup de afacerişti, numiţi uneori în presă “băieţii deştepţi” din Cluj, deţin şi alte microhidrocentrale în Bihor şi în Sibiu.

Oamenii de afaceri sunt Claudiu Sugar, Simion şi Teofil Mureşan, Sorin Ghiţe şi Alexandru Meciu. Aceştia au mai fost asociaţi şi în alte afaceri, printre care şi una tot pe energie, respectiv în firma SC Alesis, prin care au construit o microhidrocentrală într-o zonă protejată ecologic, mai precis Bistra-Pădurea Neagră-Budoi, tot din Bihor. Acolo au reuşit să capteze apa cu atâta putere încât… au secat albia naturală a râului. Astfel s-au ales cu amenzi, după un control al Gărzii de Mediu, se arată într-un document consultat de Energy Report.