Lipsa de viziune a autorităților lasă stațiunile turistice din Munții Apuseni să fie îngropate în gunoaie

Beliș este una dintre cele mai cunoscute comune din județul Cluj, existând suprafețe enorme de pădure care, din cauza tăierilor ilegale, versanți întregi au dispărut, sub privirile nepăsătoare ale administrației publice. Una peste alta, lăsând deoparte turiștii care tranzitează această zonă an de an, problemele adevărate ale Belișului au rămas în picioare, asemenea gunoaielor care au devenit un nou brand pentru această zonă idilică.

Gazeta de Cluj a prezentat într-un material anterior situația dezastruoasă de pe lacul Tarnița, unde proprietarii vilelor din zonă, pentru a nu mai cheltui bani ca să golească fosele septice în mod legal, și-au instalat țevi care coboară direct în lac. Să nu vorbim despre gunoaiele care sunt aruncate în lac. Această  situație parcă este trasă la indigo, atunci când vorbim de Beliș. Gazeta de Cluj a încercat să ia legătura cu primarul de la Beliș, Viorel Matiș, pentru a afla dacă administrația pe care o conduce are acel registru de evidență a sistemelor individuale adecvate pentru colectarea și epurarea apelor uzate.

Reamintim că potrivit legii, proprietarii de fose septice sunt obligați să se înscrie în acest registru pus la dispoziție de primărie. Din păcate, edilul nu s-a sinchisit să răspundă la telefon, iar când am încercat să luăm legătura cu dânsul online, ne-a tratat cu indiferență. Cam în același mod prin care tratează această zonă superbă, parcă blestemată să fie îngropată în ilegalități și gunoaie.

Construcții ilegale și gunoaie vechi de decenii

Dacă Primăria Beliș nu a vrut să ne răspundă întrebărilor, am mers mai departe și am solicitat Gărzii Naționale de Mediu informații publice privind problematici în zona UAT Beliș. Astfel, ca urmare a adresei noastre privind respectarea prevederilor legale pentru înregistrarea și întreținerea sistemelor individuale adecvate de colectare și epurare a apelor uzate, în anul 2022, în comuna Beliș s-au efectuat doar două controale care au vizat verificarea legislației în domeniul apelor, respectiv starea de salubrizare a comunei. Tot două controale s-au efectuat și la Gilău, unde problemele lacului Tarnița sunt cunoscute de ani de zile.

„Respectarea prevederilor HG 714/2022 la nivel local, conform atribuțiilor conferite, va face obiectul în acest an a unui control tematic, conform dispunerii Comisariatului General al Gărzii Naționale de Mediu. Conform articolului 18 din HG, controlul conformării sistemelor individuale adecvate se va realiza de către Garda Națională de Mediu pe baza unei planificări stabilite anual, împreună cu reprezentanții unităților administrativ-teritoriale și va include o verificare a registrului sistemelor individuale adecvate și a contractelor de vidanjare și de descărcare într-o stație de epurare ale deținătorilor de sisteme individuale adecvate”, au precizat cei de la Garda de Mediu.

Pentru moment, din lipsa comunicării cu administrația condusă de Viorel Matiș, primarul Belișului, nu știm dacă există acel registru și dacă s-au semnat contracte de vidanjare și de descărcare într-o stație de epurare. Potrivit răspunsului primit în urmă cu o săptămână pentru comuna Gilău, administrația publică nu are obligația și nici posibilitatea legală să încheie contracte cu firma de vidanjare, obligația revenindu-i fiecărui deținător de fosă.

Să amintim de faptul că primarul Belișului, Viorel Matiș, a fost șeful Ocolului Silvic Huedin, înainte de a fi numit primar. Mai mult decât atât, înaintea celui de-al doilea mandat, Matiș a fost condamnat pentru că a dat mită unui ziarist. Colac peste pupăză, cum în România totul este posibil, el a fost ales din nou, chiar dacă avea o condamnare penală definitivă.

Trecând mai departe, o altă problemă la Beliș este reprezentată de construirea de cabane ilegale fără racord la canalizare, care periclitează resursa strategică de apă potabilă.

• Blestem și nepăsare. Atracțiile turistice din munții Apuseni, oază de bani pentru o mână de „băieți deștepți”

Beliș nu reprezintă singurul loc unde disprețul față de mediul înconjurător și zonele protejate este la rang de artă. Dacă ultima dată am vorbit despre dezastrul de la lacul Tarnița, lucrurile nu stau mai bine nici în alte locuri. Spre exemplu, defrișările de pe Valea Drăganului, cu păduri culcate la pământ, continuă și în zilele noastre, interesul pentru natură fiind egal cu 0, în condițiile în care buzunarele „băieților deștepți” s-au umplut consistent. Valea desprinsă din legende este o adevărată atracție pentru mii de turiști care se bucură de câteva zile de relaxare, după care se întorc de unde au venit.

Nici la Măgura Rătăcău situația nu este mai bună, în contextul în care, la sfârșitul anului trecut, polițiștii au făcut zeci de percheziții, confiscând sume consistente de bani, documente și material lemnos tăiat ilegal.

Un alt exemplu negativ de „așa nu” îl regăsim la Băișoara, unde membrii composesori trăiesc cu frica de a nu rămâne fără pământ, după ce șefa conducerii structurii, Maria Cirebea, a început să organizeze composesoratul după cum îi poftește inima.

Doamna este acuzată că face jocurile mafioților care taie pădurile din Apuseni, închizând ochii la nenorocirile care au loc în Băișoara. Mai mult decât atât, chiar dacă s-a tăiat fără scrupule, niciodată nu s-a luat în calcul despăgubirea membrilor composesoratului. Aceasta motiva la acea vreme că banii proveniți din vânzarea materialului lemnos sunt valorificați pentru a achita paza pădurii.

Este de neînțeles faptul că această lipsă de viziune din partea autorităților „îngroapă”, treptat, potențialul turistic al zonelor. Chiar dacă  proprietarii de cabane au obligația să se înscrie într-un registru de evidență a sistemelor individuale adecvate pentru colectarea și epurarea apelor uzate, registru pe care primăriile trebuie să-l pună la dispoziție, administrațiile locale nu au obligația să încheie contract cu firma de vidanjare în vederea transportului apelor uzate. Mai pe românește, fiecare proprietar de cabană sau vilă de la munte trebuie individual să facă acele contracte, ceea ce înseamnă bani mai mulți aruncați pentru protejarea mediului.

Cum românul este inventiv, multe dintre acele cabane au țevi  care duc direct în lacurile de unde clujenii beau apă.

Reamintim că fosele septice sunt acele rezervoare subterane în care se colectează apele menajere produse în gospodării. De asemenea, acestea asigură reținerea materiilor solide și a deșeurilor plutitoare. Chiar dacă este o alternativă economică de asanare a rețelelor de apă dintr-o zonă unde nu se pot instala sisteme centrale de epurare, unii care dețin cabane le golesc direct în lac, fără a lua în considerare faptul că poluează mediul înconjurător.

Garda de Mediu, care ar trebui să facă mai multe controale în acele zone, nu prea au obiceiul de a face verificări periodice. Amintim doar de lacul Tarnița, unde anul trecut s-au făcut două verificări, în condițiile în care între 2014 și 2019, în același „colț de rai”, s-au făcut doar două verificări.