România și alte 14 state membre a Uniunii Europene, expuse cel mai puternic efectului provocat de migraţii, au solicitat, prin intermediul unei declarații comune, consolidarea frontierelor exterioare, respectiv întocmirea unor acorduri privind primirea migranţilor în terţe ţări.
Declaraţia de încheiere a Conferinţei de 2 zile de la Atena dedicată rezolvării problemelor de la frontiere precizează: „Merită să se verifice posibilitatea încheierii din partea UE a unor acorduri cu terţe ţări aflate de-a lungul frontierelor exterioare ale NATO, precum şi dincolo de această zonă.” În momentul de faţă, UE este preocupată de modalitatea de acţionare a agenţiei sale de apărare a frontierelor, Frontex, în privinţa reducerii migraţiei în ţările menţionate în declaraţie.
După cum se menţionează în declaraţie, „ne vom strădui să găsim soluţii privind garantarea apărării internaţionale în ţările menţionate”.
Tineke Strik, europarlamentarul ecologiştilor, a postat pe twitter că „este pentru prima oară când UE intenţionează să încheie astfel de acorduri cu state ne-europene” şi a adăugat că acordurile ar permite ca Frontex să poată amplasa grăniceri şi să se poată ocupa de sarcini privind administrarea frontierelor. Potrivit lui Strik, Mauritania şi Senegal au şi demarat negocierile cu UE în acest sens, scrie magyarnemzet.hu.
Ţările participante la conferinţă au fost Austria, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România şi Slovacia.
Ţările respective au somat Comisia Europeană să pună la dispoziţia ţărilor de la frontiere un sprijin financiar corespunzător fiecărui tip de infrastructură din zona frontierei, incluzând şi piedicile fizice şi, respectiv, alte cheltuieli legate de primirea migranţilor.
Ziduri și sârmă ghimpată
Părţile au evidenţiat că „trebuie majorat şi sprijinul acordat pentru Frontex în cele mai afectate state membre”, de asemenea au solicitat şi extinderea posibilităţilor de a putea aplica şi proceduri accelerate în acest sens.
Mai multe ţări, printre care Austria şi Grecia, au cerut la rândul lor finanţare din partea UE pentru consolidarea gardurilor aflate de-a lungul frontierelor exterioare ale blocului, în ideea de a reduce cantitatea migranţilor care cer azil.
Până acum Comisia UE s-a tot eschivat afirmând că ridicarea de ziduri şi sârmă ghimpată nu ar constitui soluţia potrivită.
În privinţa problematicii legate de refugiaţii care vin din zonele lovite de cutremur dinTurcia şi Siria, ministrul grec al migraţiei Notis Mitarakis a afirmat că UE va acorda ajutor în reconstruirea oraşelor distruse de cutremurul din 6 februarie care s-a soldat cu peste 46.000 de victime. A insistat însă asupra faptului că o deplasare în masă a milioane de oameni nu constituie o soluţie, iar înainte de a se întâmpla acest lucru, trebuie să se trimită ajutoare umanitare în Turcia şi Siria. (Rador)
Sursa: evz.ro
