Traseul centurii metropolitane este contestat în instanță de Gidro Stanca, fostul Decan al Baroului Cluj. Ea deține o parte din terenul Băilor Someșeni, o zonă de câteva hectare care are un regim de protecție severă a ecosistemului. Cu toate acestea, traseul centurii metropolitane traversează terenul Băilor Someșeni. În cadrul procesului este contestat și avizul emis de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, unul dintre documentele care stă la baza emiterii autorizației de construcție a proiectului. Dacă judecătorii vor anula avizul de mediu, traseul centurii va trebui schimbat.
Primăria Cluj Napoca a scos la licitație proiectul centurii metropolitane, evaluat la peste 1,3 miliarde lei. Este vorba despre proiectul intitulat „ETAPA I – DRUM TRANSREGIO FELEAC TR 35 – CENTURA METROPOLITANĂ – din cadrul proiectului general DRUM TRANSREGIO FELEAC TR 35”.
Însă, traseul centurii, îndelung dezbătut până acum, trece peste o zonă cu un regim ridicat de protecție a ecosistemului: Băile Someșeni (UTR Uvt Băile Someseni – Zonă de urbanizare – Zonă verde cu caracter tematic – destinație balneară și cu regim de protecție severă a ecosistemului și care va fi reglementată prin PUZ – 24,37 ha).
Terenul respectiv este deținut de Gidro Stanca, fostul Decan al Baroului Cluj. Ea nu l-a cumpărat, peste noapte, de la vreun samsar imobiliar, ci îl moștenește de la bunicul ei, Dominic Stanca, care în urmă cu 100 de ani a înființat Băile Someșeni și Clinica Obstetrică-Ginecologie “Dominic Stanca”. În subteranul terenului nămolos sunt peste 20 de izvoare cu compoziție diferită. În perioada în care băile funcționau, apa izvoarelor era folosită la tratarea afecțiunilor renale, la reglarea glicemiei, a hipertensiunii sau a hiperacidității gastrice. De asemenea, la Băile Someșeni se se făceau tratamente ginecologice, osoase, etc. Potrivit analizelor, nămolul din terenul peste care ar trebui să treacă centura metropolitană are compoziție asemănătoare cu cel de la Techerghiol și poate fi folosit în diferite terapii medicale.
Cu toate acestea, administrația locală a decis că fix pe acolo, practic printr-o zonă mlăștinoasă, trebuie să treacă centura metropolitană.
”Am revendicat băile și am obținut restituirea acestora – finalizată în 2005. La data în care am obținut posesia, băile nu mai erau în stare de funcționare, (nemai corespunzând din niciun punct de vedere igienic și medical). A urmat apoi un proces de dezmembrare a nr.top. dintr-o carte funciară ce cuprindea câteva zeci de numere topografice, neexistând altă posibilitate de soluționare a separării parcelei Băilor Someseni, proces care de asemenea a durat mai mulți ani. Ceea ce ne-a rămas de făcut era să construim o nouă mini stațiune balneară. Pentru asta trebuie bani si dorința de a investi pe termen lung, ceea ce după anul 2000 a cam dispărut. Toți investitorii dorind să investească în blocuri. În anul 2008 am ajuns coproprietar cu dl.Nica Valentin, cu care m-am asociat în vederea realizării proiectului. La acea dată zona de 24 ha figura în PUG ca zonă balneară. În anul 2010 am obținut un PUZ, care, pe baza expertizei profesorului MARSCH, de la Viena – HYDROALPINA – a împărțit zona în 4 parcele, toate vizând valorificarea și în același timp protejarea zăcământului. Din păcate, urmare a crizei economice din 2008, dl.Nica nu a mai putut susține proiectul și a pierdut și proprietatea cotei din băi. iar PUZ-ul și-a pierdut valabilitatea. DAR, ASTA NU A FĂCUT SĂ DISPARĂ ÎN NEANT CARARTERISTICELE ZONEI STABILITE PRIN EXPERTIZĂ. PUG-ul din 2015 (actualizare a PUG-ului Municipiului Cluj-Napoca – HCL 493/2014) a modificat pe cel vechi, stabilind zona băilor – cele 5 ha – ca zonă verde, iar diferența până la 24 ha, ca zonă agricolă. În 2018 am solicitat un certificat de urbanism, având speranțe la o nouă asociere. Răspunsul a fost negativ, în sensul că trebuie să așteptăm stabilirea traseului centurii metropolitane”, se arată în cererea de chemare în judecată formulată de gidro stanca împotriva Primăriei Cluj Napoca, a AGENŢIEI NAŢIONALe PENTRU RESURSE NATURALE, a AGENŢIEI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CLUJ, a COMPANIEI NAŢIONALE DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE ȘI DRUMURI DIN ROMÂNIA și a MINISTERULUI FINANŢELOR PUBLICE.
În cadrul acțiunii se cere schimbarea traseului centurii metropolitane, astfel încât zona Băilor Someșeni să fie protejată, anularea și 100.000 de euro cu titlu de despăgubiri
Boc își pune centură la pantaloni scurți
În acordul de mediu contestat, este notat că ”de la intersecția cu DN1 Calea Turzii, traseul coboară spre zona Borhanciului cu o declivitate limitată la 6,5%, continuă spre zona pârâului Becaș, cartierul Sopor, continuând spre zona Someșeni, traversând în condiții optime zona Băilor someșeni până la capătul pistei aeroportului Avram Iancu, traversând DN1C/str Traian Vuia și continuând spre Varianta de Ocolire NORD-EST (VOCNE) Bulevardul Muncii în zona Emerson”. În acordul de mediu nu este nicio mențiune despre faptul că proiectul va avea un impact negativ asupra terenului Băilor Someșeni sau despre faptul că zona este protejată.
De asemenea, municipalitatea clujeană nu a răspuns solicitării de a da un răspuns despre motivele pentru care traseul centurii metropolitane a fost stabilit astfel.
O altă problemă legată de documentațiile care stau la baza acestui proiect o sesizează Szakats Istvan, unul dintre moderatorii grupului de Facebook Clujul Civic.
”Ca să construiești un metrou sau o centură, ai nevoie de o autorizație de construire (AC). Dar ca să ai o AC, ai nevoie de o DTAC (documentația tehnică pentru obținerea AC). Dar de ce ai nevoie ca să ai o DTAC? Poi, în Certificatul de Urbanism al Centurii Metropolitane scrie așa: “La elaborarea DTAC se va trece după aprobarea PUZ de către Consiliile Locale ale Municipiului Cluj-Napoca și ale Comunelor Apahida, Florești, Gilău, Baciu, Feleacu și Căpușu Mare.” Deci ai nevoie de multiplu de PUZ. Buun. Și, avem? Nu.
În realitate, PUZ-ul centurii metropolitane este tot la fel de NE-dat ca și PUZ-ul metroului. El este dat așa “în principiu”, dar asta are o valoare legală nu. Bun, și ce are nevoie PUZ-ul dat așa “în principiu”, ca să aibă și valoare legală? Are nevoie de HCL-uri. Și, le avem? Nu.
Dar de ce nu avem HCL-urile alea? Pentru că la consilii li-i frică că le desființează proprietarii care trebuie expropriați HCL-ul, în tribunal. Ce au nevoie consilierii, ca să nu le tremure mâna pe pix, când își pun iscăliturile pe HCL? Ca prima dată exproprierile să fie făcute pe tot culoarul, iar imobilele să fie trecute la stat. Poi bun, atunci să se facă exproprierile pe tot culoarul! Dar nici asta nu merge așa ușor. Spre exemplu, o avem pe doamna Gidro Stanca, moștenitoarea Băilor Someșeni. Care a și anunțat acum multe-multe luni că centura i-ar strica nămolul, și că ea nu e ok cu asta. Ce ar avea nevoie doamna Stanca? De o soluție satisfăcătoare. Și, a obținut-o? Nu”.
Avizul de mediu emis în baza unui document care nu are nicio legătură cu realitatea
Studiile pentru identificarea traseului centurii metropolitane au fost făcute de proiectanții firmei Explan.
”Reprezentantul municipiului și cel al firmei EXPLAN, care a realizat studiile, m-au convins să ne întâlnim la Primărie, am fost și conform discuțiilor avute în ideea concilierii, studiul trebuia efectuat de dl. Prof. Marsch – Hydroalpina Viena – cel care a stabilit ca zonă de protecție severă terenul pe care urmează a fi construită centura. Veți vedea din corespondența dintre EXPLAN și Hydroalpina că urma a se încheia un contract pentru 3.500 euro pentru ca prof. Marsch să se pronunțe asupra acestui aspect. Nu știu de ce, pot doar bănui, nu s-a mai încheiat contractul și acordul de mediu a fost emis fără a lua în considerare zona Băilor Someseni ca zonă cu protecție severă. Mai mult, după emiterea acordului mi-a răspuns și Primăria în sensul că nu poate fi declarată zona Băilor Someseni ca zona cu protecție severă fără o expertiză!”, se mai arată în cererea de chemare în judecată.
Problema majoră constă în faptul că Agenția pentru Protecția Mediului Cluj a emis avizul de mediu în baza unui certificat de urbanism (nr. 773 din 20.08.2019) care nu reflectă realitatea.
”Am atenționat că PUG-ul a fost modificat prin HCL nr. 154 / 04.04.2022 Municipiul Cluj-Napoca, care a aprobat modificarea parțială a documentației „ Actualizare Plan urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca”, în sensul schimbării încadrării funcționale a suprafeței de teren de 24,37 ha, individualizată în P.U.Z. aprobat prin Hotărârea nr.102/2010, din UTR-A zonă a terenurilor și unităților agricole situate în intravilan și UTR Uvt – zonă de urbanizare – zonă verde cu caracter tematic în: UTR Uvt Băile Someseni – Zonă de urbanizare – Zonă verde cu caracter tematic – destinație balneară și cu regim de protecție severă a ecosistemului și care va fi reglementată prin PUZ”, mai arată documentația depusă la dosar.
Din păcate așa se fac proiectele în România, din birou. Apoi când urmează punerea în aplicarea a proiectului se trezesc că realitatea nu bate cu proiectul.
Degeaba externalizeza spre firme de casa proiecte si studii, va fi un fiasco la fel ca si alte proiecte faraonice si megalomane. Cand scopul e sa se sifoneze bani, nu sa se faca ceva intradevar util si benefic.Oricum astea sunt facute cu bataie lunga, tinta anul 2024 cand Clujenii sunt chemati la votare. Va spune domnul Boc: tocmai acum ma schimbati cand se da drumul la Centura si la Metrou? Nu mai am incredere deloc in domnul Boc, e bun la cuvantari despre enrgia verde, caliatea vietii de Monte Carlo, Incluziune si excluziune, pam param bla bla, dar atat. Asa se intampla cand coagulezi in juru-ti tot felul de diletanti carora le dai sa faca lucruri complicate. Nimic mai simplu, a se veda cum a batjocorit traficul si mobilitatea in oras.In judetul vecin, BH e cu totul alta treaba, cu un buget 1/3 din al Clujului s-a facut chiar ceva pentru oradeni.