Autor: Maria TOACĂ
Astăzi, la slujba de pomenire a istoricului, academicianului, patriotului Dimitre Onciul (cu numele Dimitre a fost botezat și așa îi este scris pe monumentul funerar), la cripta renovată din cimitirul vechi din Cernăuți am văzut cum numai împreună putem fi buni români. Tot azi ne-am regăsit mai tari în credința că nu vom dispărea ca etnie autohtonă în nordul Bucovinei atât timp cât România nu-și uită neamul din morminte. Cuvintele ”împreună” și că ”dialogul va face să meargă lucrurile mai bine”, au fost cele mai des rostite în cadrul primei vizite la Cernăuți a secretarului de stat Gheorghe Florin Cârciu, șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Mai ales, demnitarul de la București s-a reținut prin cimitirul vechi, căci pe unde ne purtam pașii, ne apăreau în față morminte ale românilor care au făurit o istorie demnă de a fi cunoscută, fără de care nu putem înainta în viitor. Călăuză prin acest panteon românesc a fost Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, antrenat într-un proiect de restaurare a mormintelor marilor noștri înaintași, în parteneriat cu Asociația pentru Protecția Patrimoniului București, director Laurențiu Dragomir. Atunci, la începutul lunii mai 2022, în mod deosebit, secretarul de stat Gheorghe Cârciu a atras atenția la necesitatea de a urgenta lucrările la cripta lui Dimitre Onciul. Și nu numai pentru că acest ilustru cărturar își are originea în Straja sa natală, ci pentru că monumentul funerar al istoricului era într-o stare grav deteriorată și pentru că ne apropiam de centenarul morții ilustrului înaintaș. În toamna anului trecut, urmărind desfășurarea lucrărilor de restaurare începute la 26 octombrie, chiar de ziua nașterii sale, nu doar sperăm, ci nutream încrederea că degrabă vom merge cu sufletul împăcat să aprindem o lumânare la mormântul lui. Ne-a inspirat această încredere implicarea activă a Consulului General al României la Cernăuți, dna Irina Loredana Stănculescu, care promovează un proiect mai amplu de restaurare a panteonului românesc din vechiul cimitir Cernăuți.
În preajma împlinirii a 100 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Dimitre Onciul lucrările de restaurare a criptei familiei sale au fost finalizate, comunitatea românească din nordul Bucovinei având prilejul să-i acorde cu sufletul împăcat onorurile înalt meritate. Datorită ultimului său dor de a reveni pentru totdeauna acolo de unde a plecat și pe toate cele bune le-a început, Dimitre Onciul a fost pomenit cu pioșenie și dragoste creștină nu numai la baștina sa Straja din sudul Bucovinei, ci și la Cernăuți. Sfințirea criptei și parastasul au fost oficiate de soborul de preoți în frunte cu monahul Dosoftei Dijmărescu de la Sfânta Mănăstire Putna, părintele protosinghel exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și părintele Cristofor Gabor, parohul capelei Mitropoliților „Sfinții Trei Ierarhi”, care are grijă de aleea îniantașilor români din cimitir. Ne-am rugat pentru odihna dreptului întru Domnul Dimitre și a familiei sale împreună cu parohul Bisericii de la Horecea, părintele Pavel și slujitori ai altarelor din județul Suceava, România. Părintele Dosoftei a pomenit tot neamul familiei Onciul de la Straja, glăsuind că orice loc, oricât de frumos ar fi, înflorește în frumusețe mai întâi de toate prin virtuțile oamenilor: „Dumnezeu l-a sădit pe Dimitre Onciul în pământul Bucovinei ca să răspândească frumosul în jurul său. Semnificativă este nașterea sa în anul 1856 când a ajuns la apusul vieții marele patriot Doxachi Hurmuzachi, care ne-a lăsat testament să ne păzim Patria, Limba și Credința. De reținut sunt cuvintele rostite la sfințirea criptei că cel care doarme aici face parte din pleiada de personalități care nu sunt ale trecutului, ci ale Împărăției Cerului și viitorului. Mulțumiri Domnului și oamenilor care au trudit la această nobilă lucrare au rostit secretarul de stat Gheorghe Cârciu și consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, ambii excelând în stăruința de a pune în aplicare proiectul de restaurare a mai multor morminte ale înaintașilor. Doar și celelalte, încluse în prima fază a proiectului, cu excepția mormântului lui Aron Pumnul, se află într-o stare deplorabilă. În primul rând, necesită lucrări serioase de restaurare mormintele lui Zaharia Voronca, Aglaie Drogli (sora lui Mihai Eminescu), Dionisie Bejan, Epaminonda Bucevschi, Constantin Mandicevschi (autorul vestitului imn al Bucovinei ”Cântă cucu-n Bucovina…”). În acest context partea română a mulțumit autorităților ucrainene pentru înțelegere și acceptarea acestor lucrări, la manifestare fiind prezentă șefa Departamentului de Cultură a Administrației militare Cernăuți, Olena Bodnar.
Printre oaspeții sosiți de dincolo de frontieră s-au aflat parlamentari și membri al Academiei Române, oameni de cultură, reprezentanți mass-media. Cu flori și gânduri bune pentru un viitor pașnic și prosper au venit românii noștri, cea mai numeroasă și impresionantă fiind prezența copiilor îmbrăcați în portul popular românesc de la Centrul Bucovinean de Artă, condus de Iurie Levcic. Emoționant cum, în lipsa corului bisericesc, acești tineri talentați și devotați cauzei românești au susținut slujba preoțească cu cântări psalmice, iar după parastas au însoțit cu imnuri patriotice depunerea de coroane la mormânt și au recitat două poezii de referință a doi poeți ce ne reprezintă ființa națională – „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” de Mihai Eminescu și „Limba noastră” de Alexei Mateevici. Deși s-a respectat dorința secretarului de stat de a fi „ cât mai scurți la vorbă”, deoarece manifestările își aveau continuare la Straja, discursurile au continuat la Palatul Național, unde domnul Laurențiu Dragomir a adus și a expus documente și cărți. Călduros, sincer, dar și academic, s-au evocat detalii mai puțin cunoscute din viața lui Dimitre Onciul. Despre toate acestea în postarea următoare.
