Totul pentru bani: 9 parlamentari clujeni au câștigat în justiție o pensie mai mare

Tribunalul Cluj a dat o sentință prin care nouă foști parlamentari clujeni au câștigat un proces pentru o pensie mai mare. Unii dintre ei au fost aproape paraleli cu locul de muncă din Camera Deputaților sau Senat, lucru dovedit prin activitatea parlamentară. Despre alții se poate spune că, în mod concret, nu ar fi avut nevoie să câștige în instanță aceste măriri de pensie, dar în virtutea obișnuinței au acționat statul în judecată după dictonul ”Decât să-ți trebuiască, mai bine sufletul să-ți iasă!”. Lotul de parlamentari pensionari este format, de-a valma, din UDMR-iști care au avut pretenții asupra paternității Universității Babeș Bolyai și naționaliști care au constituit, la vremea lor, nucleul tare al PRM sau PUNR. 

Tribunalul Cluj a dat o sentință prin care 9 parlamentari clujeni vor primi o pensie mai mare. Nu este o decizie definitivă, însă este un exemplu despre cum mult hulitele pensii speciale nu vor putea să dispară atât de ușor, indiferent de deciziile pe care coaliția de guvernare le va lua în următoarea perioadă de timp la presiunile Comisiei Europene.

”Admite cererea formulată şi precizată de reclamanţii CIURTIN COSTICĂ, FUNAR GHEORGHE, GAVRA IOAN, ITU CORNEL, KONYA HAMAR SANDOR, MATEI VASILE, MICLEA IOAN, PĂCURARIU IULIU, PILLICH LADISLAU ŞTEFAN, în contradictoriu cu pârâţii PARLAMENTUL ROMÂNIEI – CAMERA DEPUTAŢILOR, PARLAMENTUL ROMÂNIEI şi SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAŢILOR, ambii cu sediul în Bucureşti, str. Izvor, nr.2-4, sector 5, PARLAMENTUL ROMÂNIEI – SENATUL şi SECRETARUL GENERAL AL SENATULUI, ambii cu sediul în Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr. 1-3, sector 5 Bucureşti. Dispune anularea Ordinelor nr. 651/05.03.2021, 606/05.03.2021, 660/05.03.2021, 547/05.03.2021, 798/10.03.2021, 593/05.03.2021 emise de pârâtul PARLAMENTUL ROMÂNIEI – CAMERA DEPUTAŢILOR. Dispune anularea Ordinelor nr. 196/02.03.2021, 326/02.03.2021, 329/02.03.2021 emise de pârâtul PARLAMENTUL ROMÂNIEI – SENATUL. Dispune obligarea pârâţilor la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă în favoarea reclamanţilor pentru perioada 27.02.2021 – 10.06.2022. Obligă pârâţii la plata către reclamanţi a sumei de 1190 lei pentru fiecare reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată – onorariu avocat. Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea şi motivele se depun la Tribunalul Cluj. Pronunţarea s-a făcut prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi, 24.03.2023”, arată soluția pe scurt a instanței.

Potrivit unui răspuns a Camerei Deputaților, în evidenţele instituției, la data de 01.01.2020 figurau un număr de 542 de beneficiari ai indemnizaţiei pentru limită de vârstă acordată în baza  Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cuantumul totalul al indemnizaţiilor pentru luna decembrie 2019, plătite în data de 15.01.2020 a fost de  2.768.947 lei, arată adresa făcută în urmă cu doi ani la solicitarea publicației. Indemnizația respectivă face parte din categoria pensiilor speciale făcute din pix pentru politicieni. Indemnizația respectivă a fost anulată în februarie 2021, iar Soporan a deschis un proces pentru a obliga statul să îi vireze continuare pensia specială pentru care nu a cotizat.

Politica e meserie grea

Fostul deputat Cornel Itu a fost atât de interesat de acest proces încât nici nu știa că l-a câștigat.

”A..! Îmi dați o veste bună! Nu știam că l-am câștigat, știți, s-a ocupat o casă de avocatură. Nu știu să vă spun ce sumă va avea pensia, dar ne auzim altădată”, a declarat Cornel Itu.

Familia Itu este cunoscută în zona Dejului. Cornel mai are doi frați: Mircea și Adrian.

Din 1994, Mircea Itu a lucrat la SC Tiger Someş, companie care a fost deţinută de omul de afaceri Stefan Vuza, iar fraţii lui, Adrian şi Cornel, au fost directori la SC Someş SA, o altă companie pe care Vuza a reuşit să pună mâna.

Frații Itu fac parte dintr-un grup de oameni de afaceri și politicieni bine poziționați. SC Tiger Somes s-a desprins din combinatul de celuloză și hârtie deținut de omul de afaceri Ștefan Vuza.

Mircea Itu a ocupat pentru o bună perioadă de timp funcția de director coordonator al Direcției de Apă Somes-Tisa, care gestionează județele Cluj, Bistrita-Năsăud, Sălaj, Maramureș și Satu Mare.

Costică Ciurtin este un fost deputat clujean PUNR care a avut o legislatură în perioada 1992-1996, iar din 1996 până în 2000 a fost senator. În calitate de politician nu s-a remarcat prin nicio decizie sau act care să vină în sprijinul clujenilor. Este unul dintre politicienii cvasi-necunoscuți care au făcut naveta la București pe bani publici. A fost cosemnatar la doar două propuneri legislative: una privitoare la declararea oraşului Gherla drept  municipiu și alta referitoare la interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor. Din postura de senator nu a avut nicio intervenție, nicio declarație politică și nicio propunere legislativă.

Fostul deputat PUNR de Cluj Ioan Gavra a avut trei legislaturi de deputat din 1990 până în 2000, timp în care a fost și președintele Camerei Deputaților. Este unul dintre politicienii care a deschis procesul împotriva Parlamentului, nu pentru că ar avea nevoie de bani, ci pentru că a avut această posibilitate. Împreună cu soția, cei doi dețin lanțul de farmacii Remedium Farm. Potrivit unei declarații de avere din 2014, de pe urma acestei afaceri, soții Gavrea au declarat dividente de aproape un milion de euro. Pentru anul 2021, Remedium Farm a declarat o cifră de afaceri de peste 200 milioane lei, un profit de 6 milioane lei și peste 160 de angajați. 

Gavra a activat în cadrul fundațiilor „Vatra Românească” și „Cluj Napoca-Mannheim”, a fost, pe rând, membru PUNR , apoi vicepreședinte al aceluiași partid. În Parlament s-a mai remarcat ca membru al grupului parlamentar PUNR, vicepreședinte al Biroului Permanent și al grupului Parlamentar de prietenie cu Republica Venezuela.

Cu toate că a fost mereu un peunerist convins, nu a avut relații bune cu Gheorghe Funar. În 1998 a făcut un denunț penal la Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva lui Funar, găsind o sumedenie de falsuri în cazul semnăturilor pentru constituirea Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR).

Alături de alți oameni politici, Gavra a șprijinit, în perioada postdecembristă, campania în favoarea amnistierii celor vinovați de crimele din timpul revoluției. În revista „Totuși iubirea” este publicată o petiție în favoarea amnistiei, semnată de 23 de parlamentari, printre care și Gavrea.

L-am contactat și pe Gheorghe Funar, fostul primar al Municipiului Cluj Napoca și deputat, pentru a îl întreba despre noua pensie. După ce a aflat motivul pentru care a fost contactat a spus că este ocupat și că poate da explicații mai târziu. Ulterior nu a mai răspuns apelurilor telefonice.

Sandor a cerut restituirea UBB către comunitatea maghiară

KONYA HAMAR SANDOR a fost deputat UDMR în patru legislaturi (1992-1996,1996-2000,2000-2004 și 2004-2008). A avut o activitate minimă în parlament și câteva inițiative legislative. Rezumând, în anii de parlamentar, fostul lider al UDMR Cluj a depus opt proiecte de lege, a făcut cinci interpelări, o declarație politică și a luat cuvântul de 41 de ori. În 2007, s-a remarcat în Comisia de Cultură şi Educaţie a Parlamentului European printr-un discurs potrivit căruia maghiarii din Transilvania sunt „obligaţi să ceară restituirea Universităţii Bolyai deoarece Universitatea Babeş-Bolyai nu este nici multiculturală şi nici nu poate fi calificată ca multilingvă”. Potrivit poziției sale, Comunitatea „maghiarilor din Transilvania” numără 1,5 milioane membri şi îşi „cere de 48 de ani dreptul său legal de redeschidere a unei universităţi autonome maghiare”, a afirmat Sandor Konya-Hamar, în contextul în care, în prezent, „învăţământul în limba maghiară la UBB este restrâns şi nu corespunde nevoilor comunităţii, datele statistice invocate dovedind acest fapt”.

Câte pensii speciale sunt în România

9.864 de persoane beneficiază de pensii de serviciu – pensii speciale – majoritatea fiind judecători și procurori, potrivit informațiilor publicate recent de Casa Națională de Pensii.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, respectiv peste 20.000 de lei, din care aproape 19.000 este cota suportată din bugetul de stat.

Acestor pensii de serviciu li se adaugă și cele ale militarilor, polițiștilor, angajaților din serviciile secrete, care sunt plătiți din fondurile caselor de pensii ale ministerelor apărării și de interne, motiv pentru care numărul acestora nu este cuprins în centralizarea Casei Naţionale de Pensii Publice.

Pensii speciale au și parlamentarii. În ultima lună au primit pensie specială 732 de parlamentari, pensia medie fiind de 4.930 de lei.

Indemnizația specială obținută de parlamentari pornește de la 2.000 de lei pentru parlamentarii care au avut un mandat scurt în perioada 1990-1992 și poate ajunge până la 12.000 de lei pentru cei care au deținut trei mandate de parlamentar.

Indemnizația specială obținută de un parlamentar:

1 mandat – 4.448 de lei

2 mandate – 8.896 de lei

3 mandate – 10.951 de lei.