Valea Călata este una dintre cele mai frumoase zone naturale din județul Cluj. Însă acest fapt nu va mai dura prea mult pentru că Apele Române plătesc peste 60 de milioane lei pentru a se finaliza construcția unui baraj lăsat de izbeliște în urmă cu mai mult timp. Dacă lucrările ar fi fost realizate zona respectivă ar fi scăpat de multe din inundațiile care au avut loc în ultimii ani. Însă, an de an, banii destinați acestei amenajări au fost ”sifonați” în alte scopuri. Acum, contractul pentru finalizarea acestei amenajări hidrotehnice a fost câștigat de o asociere de firme implicate într-un dosar de mare corupție asociat cu fostul ministru al Mediului, Borbely Laszlo.
În anul 2008, Apele Române au primit o finanțare de la guvern și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru a face o amenajare hidrotehnică pe Valea Călatei. Ar fi trebuit construirea unor lacuri de acumulare și baraje în zona localităților Sâncraiu și Călățele. Însă, lucrarea nu s-a mai făcut, motivul oficial fiind, culmea, lipsa finanțării.
În 2017, Apele Române au obținut o altă tranșă de bani în valoare de 23.246.000 lei, însă nici cu acești bani nu s-a reușit să se facă nimic.
În 2019, Apele Române au mai obținut bani pentru acest obiectiv: 92,47 milioane de lei. Potrivit datelor oficiale, această sumă a fost destinată pentru un set precis de lucrări (36,17 km amenajare albie, 14,56 km consolidări de mal, 26,06 zid de sprijin, acumulare Călățele 1,030 milioane m3, acumulare Călata 2,739 milioane m3).
Societatea Aqua Prociv Proiect a reactualizat studiul de fezabilitate făcut pentru lucrarea care ar fi trebuit să fie executată în 2008.
Lucrarea hidrotehnică are ca scop principal atenuarea viiturilor fiind amplasată pe cursul de apă Călata, pe teritoriul administrativ al localităților clujene Călata (UAT Călățele) și Sâncraiu (UAT Sâncraiu).
Pentru retenția apei în acumulare se va realiza un baraj frontal din pământ omogen, respectiv argile profoase, nisipoase, depuse în straturi care va avea o înălțime de 15,5 m și o lungime la coronament de 1047m.
Acumularea va avea un volum total de aproape 3 milioane mc de apă și va avea următoarele componente principale: corpul barajului, golirea de fund, descărcătorul de suprafață, canalul pentru continuitatea longitudinală, aparate de măsurare și control, canton de exploatare prezum și lucrări de amenajare albie aval și amonte precum și stabilizarea versantului.
Valoarea contractului ca s-a semnat luna trecută este de 59.951.345 lei, fără TVA. La licitația a fost depusă o singură ofertă, cea a asocierii formate din firmele SOCOT, TEHNODOMUS și LESCACI COM S.R.L.
Barajul DNA
Societățile Socot și Tehnodomus au lucrat la proiectul ”Amenajarea râului Somesul Mic în municipiul Cluj-Napoca”. În același proiect s-au implicat și procurorii DNA care au deschis un dosar de corupție pentru modul în care a fost atribuită licitația. Majoritatea banilor, 81.657.938,14 de lei, din care 39.252.727,25 de lei finantat prin POS MEDIU, au fost atribuiți asocierii formate din companiile S.C. SOCOT S.A.(lider de asociere), SC TEHNODOMUS S.A.- SC AZIMUT COM S.R.L.- SC AQUAPROCIV PROIECT S.R.L. (asociați). Companiile au primit sumele de bani pentru lucrările de de proiectare și execuție.
Potrivit procurorilor DNA, ”în cursul anului 2011, Borbely Laszlo, în calitate de ministru al Mediului şi Pădurilor, a primit de la Molnar Anton Petru – administrator de fapt al S.C. AZIMUT COM SRL Acăţari, foloase necuvenite, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil aparținând acestuia, în valoare de 112.199 lei, pentru a-și exercita influenţa asupra unor funcţionari din cadrul A.N. „Apele Române” – instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, în vederea determinării acestora să favorizeze S.C. AZIMUT COM SRL Acăţari, la diferite licitaţii organizate de către A.N. „Apele Române” prin Administraţiile Bazinale din teritoriu. În cursul anului 2011, inculpatul Borbely Laszlo, în calitate de ministru al Mediului şi Pădurilor, a primit de la o persoană, administratorul a două societăți comerciale, suma de 50.000 euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obţină lucrări în domeniul gospodăririi apelor și să încaseze contravaloarea lucrărilor executate”, arată procurorii
Potrivit rechizitoriului DNA, Borbely Laszlo i-a dat dispoziții consilierului său, Szepessy Szabolcs, care acum are calitatea de învinuit, să rezolve licitația pentru Amenajarea Someșului mic din Cluj Napoca astfel încât câștigătorii să fie S.C. Socot S.A. Tg. Mureş, S.C. Lescaci Com SRL Negreşti Oaş şi S.C. Azimut SRL Acăţari.
”Popa Eugen (director Socot SA): …..Nu, că a fost o discuţie la jupânu mare (n.n. Borbely Laszlo), vineri seara. M-a chemat, am avut mai multe discuţii şi trebuie să vorbesc şi cu tine. Vrea o formulă ….eu, Lescaci şi Azimut.
Ofimiaş Vasile (director de investiţii la Administraţia naţională „Apele Române”): Ştiu, aia lasă, nu o discutăm…Aia ne întâlnim săptămâna viitoare”.
Modul în care reprezentanții firmelor amintite anterior au făcut demersurile de a interveni, direct sau indirect la numitul Borbely Laszlo, pentru a-l convinge să-şi exercite influenţa asupra unor directori din cadrul A.N.A.R., pentru ca asocierea dintre S.C. Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, S.C. Azimut Com SRL Acăţari şi S.C. Socot S.A. Tg. Mureş să fie declarată câştigătoare a lucrării „Amenajare râu Someşul Mic în mun. Cluj Napoca, jud. Cluj”, transpare din rechizitoriul DNA.
Prescripția din dosarele DNA
Firma Tehnodomus aparține unor oameni de afaceri arădeni, Maxinan Gheorghe și Virgil Sorin Henț (asociați și administratori), care au fost judecați într-un proces penal până la prescripția faptelor.
Ei erau acuzați, alături de POPA IOAN, la data faptei șef birou investiții în cadrul Administrației Bazinale de Apă Mureș, de dare de mită și, respectiv, complicitate la luare de mită.
”În cursul lunii octombrie 2010, inculpatul Giurgea Teodor, în calitate de director al Administrației Bazinale de Apă Mureș, prin intermediul inculpatului Popa Ioan, le-a pretins celorlalți patru inculpați să îi vireze suma totale de 37.200 lei în contul unei societăți indicate de primul inculpat, lucru care s-a și întâmplat în perioada 02 noiembrie 2010 – 23 decembrie 2010.
Banii au fost primiți de inculpatul Giurgea Teodor, pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să asigure derularea în condiții optime a contractelor încheiate de societățile comerciale administrate de cei patru oameni de afaceri cu Administrația Bazinală de Apă Mureș.
La data de 05 octombrie 2010, inculpatul Giurgea Teodor, în aceeași calitate, a pretins unui alt reprezentant al unei societăți comerciale suma de 2.500 lei care să îi fie virată în contul unei alte firme indicate de inculpat.
De această dată, banii au fost pretinși de inculpat pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să dispună măsurile necesare pentru recepționarea lucrărilor și plata facturilor emise de firma omului de afaceri în legătură cu executarea unui contract având ca obiect amenajări hidrotehnice.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București.
Menționăm că directorul Administrației Bazinale de Apă (A.B.A.) Mureș a mai fost trimis în judecată într-un dosar separat, tot pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu. (vezi comunicat nr. 791/VIII/3 din 13 septembrie 2013)”, arăta comunicatul DNA.
Asociații firmei Tehnodomus, alături de celelalte persoane implicate, au fost judecați până când Tribunalul București a decis să îl condamne cu suspendare pe Ioan Popa, iar pe ceilalți implicați să îi achite ca urmare a intervenției prescripției faptelor.
Sponsori PSD
Patronii Henț și Maxinan fac parte din sfera de influență a primarului arădean Gheorghe Falcă, dar se numără și printre sponsorii politici ai PSD-ului. Ei au primit un contract de peste 33 de milioane de lei de la municipalitatea arădeană pentru construirea unui stadion.
Firma Tehnodomus a mai fost contractată de Consiliul Județean Cluj pentru proiectele CMID, cu o valoare de peste opt milioane de lei, Tetarom IV, cu o valoare de peste 45 de milioane lei și Tetarom I, cu o valoare de peste 53 de milioane de lei.
