Curtea de Apel Cluj pune cruce dosarului de corupție Bicicletele clujenilor

Curtea de Apel Cluj a decis să respingă definitiv acțiunile în instanță făcute de procurorii DNA Cluj care au cerut condamnarea Mihaelei Sidău. Ea a fost managerul proiectului stațiilor „self service” de închiriere biciclete din Cluj Napoca și a fost trimisă în judecată pentru corupție. Chiar dacă în afacere au fost implicate firme controlate de foști angajați ai SPP (Serviciul de Pază și Protecție), doar Sidău a ajuns în fața judecărilor. După ce magistrații clujeni au anulat mai multe probe în dosar a intervenit prescripția faptelor, așa că s-a dispus încetarea procesului. Unul dintre judecătorii acestui proces a fost ca o ”stea de veghe” asupra lui Sidău: a anulat o parte din probele care o incriminau și a decis, în două rânduri, ca inculpatul să nu ajungă la pușcărie.

Spre finele acestei luni, Curtea de Apel Cluj a decis să respingă apelurile declarate de procurorii DNA Cluj și MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE împotriva verdictului care o vizează pe Sidău Mihaela. 

”Respinge ca nefondate apelurile declarate de DNA – Serviciul Teritorial Cluj şi partea civilă Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (în prezent calitatea procesuală fiind preluată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene) împotriva sentinţei penale nr. 188/31 august 2022 pronunţate de Tribunalul Cluj. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă apelanta – parte civilă la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare parţiale avansate în prezenta procedură. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în prezenta procedură rămân în sarcina acestuia. Definitivă.”, arată soluția pe scurt a completului format din judecătoarele PURA Ancuţa și TRESTIAN Simona.

De altfel, judecătorul Simona Trestian, care a lucrat anterior la Tribunalul Cluj, a semnat și soluția de încetare a procesului din dosarul de fond.

Tot judecătorul Simona Trestian a anulat din dosarul de fond mai multe probe adunate de procurorii DNA Cluj în cadrul rechizitoriului.

În februarie 2021, judecătoarea a decis să ”admită în parte cererile şi excepţiile invocate de inculpata Sidău Mihaela, prin avocat ales, prin urmare: (…) constată nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală dispus. (…) exclude din materialul probator toate procesele verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică mai sus menţionate. În conformitate cu Decizia nr. 22 din 18.01.2018 a Curţii Constituţionale dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a proceselor verbale menţionate (…) şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică mai sus menţionate, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi eliminarea redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 14/P/2020 din data de 11.03.2020 întocmit de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj şi din toate cererile adresate de procuror judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj pe parcursul efectuării urmăririi penale în dosarele nr. 178/P/2015 şi 14/P/2020”. 

Magistratul a retrimis dosarul la procuror pentru a vedea dacă, după anularea probelor, acuzațiile se mențin.

După ce procurorul a menținut acuzațiile, în septembrie 2022 Simona Trestian a decis încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescripției. 

Dosarul respectiv a stat în etapa camerei preliminare un an de zile până când magistratul a dispus trimiterea lui în judecată.

Acest dosar a fost trimis în instanță în martie 2020, iar pe parcursul lui, în cadrul a 8 termene au fost cercetate și verificate probele depuse în cadrul procesului. Pe parcursul a patru termene a fost amânată pronunțarea instanței, până când prescripția a ”pogorât” peste Mihaela Sidău.

La dosar există trei acorduri de recunoaștere a vinovăției. Semnatarii lor spun că Sidău a falsificat semnături pentru a ascunde faptul că o parte din stațiile de biciclete au fost construite după decontarea cheltuielilor, și nu înainte așa cum prevedea proiectul.

Suveica din jurul familiei Bâgiu

În 2012, Primăria Cluj Napoca a atribuit un contract de peste 2,6 milioane de euro pentru construirea unui proiect de bike sharing (piste de biciclete, staţii de închiriat şi biciclete) asocierii dintre firmele Viacor Engineering, din Bucureşti, şi Rico, din Constanţa.

Firma Rico SRL participă la acţionariatul firmei VBN INVESTMENTS SRL, din Braşov. Societatea este administrată de Andrei Stanciu, acţionar în cadrul Viacor Engineering, cealaltă firmă din asocierea care a câştigat proiectul primăriei clujene de bike sharing. Din asocierea VBN INVESTMENTS SRL mai fac parte firmele RAMB SISTEM SRL şi  SILNEF SRL, ambele din Braşov. Cea dintâi firmă este condusă de soţii Maria şi Gabriel Bagiu, iar cea de-a doua îi aparţine lui STREJUT NICOLAE SILVIU.

Maria şi Gabriel Bagiu sunt părinţii lui Răzvan Bagiu, acţionar în cadrul Viacor, iar toţi sunt cunoscuţi în Braşov pentru “abonamentele” pe care le au la câştigarea contractelor de achiziţii şi licitaţii publice, valoarea totală a contractelor câştigate din bani bugetaţi ridicându-se aproximativ 30-40 de milioane de euro.

Societatea SILNEF SRL este patronată de STREJUT NICOLAE SILVIU, unul dintre milionarii braşoveni. În scandalul “Firmele ţigăneşti”, un dosar naţional instrumentat de DNA, o parte din firmele lui Strejuţ au fost controlate. “Sunt efectuate percheziţii în 31 locaţii (domicilii ale unor persoane fizice şi sedii sociale ale unor societăţi comerciale) situate în 7 judeţe (Bacău, Dolj, Mehedinţi, Mureş, Olt, Giurgiu şi Braşov) zone în care există suspiciuni că gruparea respectivă ar fi desfăşurat, în perioada 2012-2013, activitatea infracţională”, se arată într-un comunicat al DNA.De asemenea, cei de la DNA au făcut, la cererea ANAF, în paralel, verificări la firma Silnef, de unde au fost ridicate mai multe documente.

Însă nimeni nu a fost trimis în judecată.

Bani cheltuiți pe un proiect nesustenabil

În 2013, Primăria Cluj Napoca a acordat un contract, fără licitaţie publică, (negociere fără anunţ de participare) în valoare de 190.000 de lei. Motivul pentru care primăria clujeană nu a mai făcut licitaţie pentru acest contract a fost că “lucrările / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”. Societatea atât de specială este VIACOR ENGINEERING S.R.L, o firmă administrată şi patronată de B GIU RAZVAN GABRIEL împreună cu STANCIU ANDREI (acţionar minoritar).

Acest contract face parte dintr-un proiect mai mare, pe bani europeni, gestionat de municipalitatea clujeană. Intenţia administraţiei locale este de a face o reţea de piste pentru biciclete care să cuprindă într-o reţea, o parte din zona metropolitană (Floreşti-cluj Napoca-Apahida).

Proiectul a costat peste 17,6 milioane de lei şi a presupus construirea de piste, achiziţionarea a câteva sute de biciclete care să stea la dispoziţia clujenilor în staţii speciale.

Din cadrul acestui contract nu s-a făcut mare lucru, pentru că în momentul de față nu există o pistă de biciclete dedicată care să facă legătura Florești- Cluj Napoca – Apahida.

Fir întins între SPP şi Bagiu

Patronul Viacor Engineering este brașoveanul Răzvan Bagiu, familia lui fiind ”conectată” la protecţia asigurată de fostul SPP-ist Cristian Nedelcu, unul dintre membrii de bază ai democraţilor. Pe lângă faptul că timp de 10 ani a făcut parte din Serviciul de Pază şi Protecţie al lui Băsescu, Nedelcu este cadru militar în rezervă şi cavaler de onoare la nunta lui Vlad Stolojan, fiul lui Theodor Stolojan. De asemenea, numele lui a fost asociat de câteva ori cu cel a lui Liviu Luca, “locotenentul” lui Sorin Ovidiu Vântu. Pentru că relaţiile evoluează, Nedelcu a fost consilier la cabinetul lui Blaga, ulterior a fost numit consilier clasa I la ANOFM, pentru ca apoi ascensiunea lui profesională să facă o oprire la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, unde a lucrat ca secretar general adjunct. După această scurtă oprire, Cristian Nedelcu a trecut cu fluturaşul de salariu pe la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, unde a încasat bani de la stat pentru munca intitulată “secretar general” la această instituţie.