Pentru mulți, Uniunea Scriitorilor Români (USR) din Cluj nu trezește niciun fel de interes, fiind o comunitate literară care pare să atragă doar pe cei mai aleși din acest univers pierdut pentru omul de rând. Mai mult, numele celor ce au fost primiți sunt cunoscute doar de puțini inițiați, care cochetează, din când în când, cu literatura, criticile literare și idei despre cărți.
Text: Activitățile din spațiul public al USR din Cluj sunt reticente, cu excepția câtorva evenimente restrânse, apariții la festivaluri literare, discreția fiind la loc de cinste în rândul membrilor USR.
În urmă cu o lună, în fruntea Uniunii Scriitorilor Români din Cluj a fost realeasă Irina Petraș, iar la acel eveniment au prezenți prezenți președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, și prim-vicepreședintele Varujan Vosganian. De asemenea, s-a votat și Comitetul de Conducere al Filialei Cluj: Irina Petraș, Doina Cetea, Laura Poantă, Ovidiu Pecican, Constantina Raveca Buleu, reprezentantul Clujului în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România: Ovidiu Pecican.
Gazeta de Cluj a luat legătura cu președinta filialei, pentru a afla care sunt principalele obiective ale USR Cluj și ce inițiative derulează în orașul de cinci stele pentru promovarea culturii și literaturii.
Irina Petraș, șefa USR Cluj, a răspuns apelului nostru telefonic, dar a precizat pentru ziarul nostru că va participa la ceva întâlnire și nu poate da curs cererii noastre. Cu toate acestea, ne-a rugat să-i lăsăm pe mail întrebările și va răspunde în cel mai scurt timp. Până la închiderea ediției nu am primit răspunsurile.
USR, enigmă sau organizație închisă?
Uniunea Scriitorilor din România (USR) este o asociație profesională de creatori literari, care funcționează ca o organizație non-guvernamentală și non-profit. Scopul său principal este de a proteja interesele de breaslă, economice, sociale și morale ale membrilor săi, reprezentându-i în relația cu autoritățile, alte asociații de creatori, precum și cu persoane fizice și juridice din țară și din străinătate.
Filiala USR din Cluj este cea mai mare din țară după Filiala București, având în prezent 300 de membri activi, care provin din diverse medii culturale și etnice. Acești membri sunt rezidenți în principal în municipiul și județul Cluj, dar și în alte județe precum Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sibiu etc., dar și în străinătate, cum ar fi Ungaria, Franța, Germania, Israel, Suedia, SUA și Canada.
Sorin Grecu, jurnalistul care a realizat mii de ştiri şi reportaje de presă şi televiziune, unele preluate de CNN, Euronews, RTL, TVR, a vorbit cu reporterii noștri despre USR și cum vede el situația actuală a culturii din Cluj.
Fostul jurnalist a spus că Uniunea Scriitorilor Români este o protipendadă, unde doar unii se pot bucura de statutul de membru. Cu toate acestea, Sorin Grecu a lăudat că la nivelul orașului Cluj există personalități în domeniul literaturii și a scrisului care duc numele orașului peste granițele țării.
„Eu nu pot să fiu decât foarte critic. Consider că aici este vorba despre o protipendadă, exact ca în politică. Cu toate acestea, Cluj-Napoca are câteva vârfuri remarcabile, cum ar fi Ion Cristofor, Vasile Igna, care sunt aproape de oameni, adevărate valori clujene. De asemenea, trebuie să precizez că există un număr mare de poeți, adunați în jurul Uniunii Scriitorilor Români (USR), intrați acolo prin diverse subterfugii. Eu, când am candidat la Uniunea Scriitorilor, am fost respins pentru că trebuia să facă parte din USR un poet cu „nume minim.” Mi s-a spus clar că nu pot intra. Odinioară, ca jurnalist, eu am scris câteva materiale despre președintele USR, Nicolae Manolescu, și am devenit oaia neagră în această poveste”, a declarat Sorin Grecu.
Sorin Grecu: Viața de scriitor în România este grea
De asemenea, fostul jurnalist este de părere că există un sprijin doar pentru „gașca” din interior, așa zisă elitistă, condusă direct de oamenii coordonați de la București. Întrebat cum poți să devi membru la USR, Sorin Grecu a precizat că trebuie, ca scriitor, să ai cronici scrise de critici avizați în revistele tolerate de USR.
„În cazul meu, numele de Sorin Grecu a fost indicat ca interzis pentru reviste importante care contează în USR. Culmea, poeți deosebiți, George Vigdor sau Vasile Ionac au fost respinși anul trecut, motivându-se că nu au nimic cu poezia, dar au fost primiți alții fără talent”, a spus dezamăgit fostul jurnalist.
În încheierea discuției, Sorin Gresu a spus că în România mori de foame dacă ești scriitor, precizând că lumea nu mai citește poezie și cărți, iar dacă nu știi la ce ușă să bați, soarta ta ca om al cuvintelor are un deznodământ demn de o dramă.
Sorin Grecu are o contribuție semnificativă în domeniul poeziei și al reportajelor. Pe lângă volumele de poezie pe care le-a publicat, el a adus în atenția cititorilor săi o serie de reportaje captivante, care explorează diverse aspecte ale vieții și societății contemporane.
Soția lui Emil Boc și un propagandist al ideilor de la Kremlin au devenit membri în Uniunea Scriitorilor din România
Un lucru mai puțin știut este faptul că anul trecut, în luna decembrie, în Uniunea Scriitorilor din România (USR) a fost acceptată soția primarului din Cluj-Napoca, Oana Boc, alături de șeful Biroului pentru învățământ, cultură, culte, sport și societate a primăriei, Ionuț Țene, cunoscut pentru articolele instigatoare la ură pe care le promovează. Cum a precizat și Sorin Grecu, poetul George Vigdor nu a fost admis, iar Ion Cristofor Filipaș a scris în acea perioadă că regretă „personal grava eroare a comisiei.”
La nivelul orașului Cluj-Napoca există există 9 reviste de cultură: Revista Edelyi Gyopar, Revista Verso a UBB, Korunk, Helikon, Tribuna, Steaua, Echinox, Liga Scriitorilor și Apostrof.
Cultura în pericol: Revistele clujene, în pragul dispariției
Revistele mai sus menționate, vechi bastioane ale artei și literaturii clujene, sunt în pragul dispariției în Clujul vibrant, care se axează, de ani de zile, pe promovarea evenimentelor cu multă muzică și artiști care mai de care.
Revistele culturale din oraș, care au reprezentat un pilon esențial în viața intelectuală și artistică, sunt acum răsfoite de un număr infim de oameni, majoritatea din cercul lor. Nici municipalitatea nu a găsit încă o soluție pentru a readuce pe podium literatura și dragostea față de citit, chiar dacă, ici și colo mai există unele colaborări ale USR cu Primăria Cluj-Napoca, în privința aducerii la lumină a unor scriitori clujeni de renume. Cum era digitală a „asasinat” dragostea pentru reviste, lupta pentru a rămâne relevante în această eră este ca și pierdută. Dacă nu a fost pierdută deja.
Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca a decis să sprijine în 2023 sectorul cultural și sportiv prin finanțări nerambursabile în valoare totală de 30.400.000 lei (peste 6 milioane euro). În ceea ce privește sectorul cultural, sprijinul financiar de la bugetul local pentru proiecte cu caracter de interes general se ridică la 12.900.000 lei, fiind aprobată finanțarea pentru 169 proiecte.
Gazeta de Cluj a făcut o cerere oficială municipalității prin care a cerut detalii clare cu privire la modul în care Primăria Cluj-Napoca sprijină tinerii scriitori și revistele de cultură din orașul de cinci stele. Până la închiderea ediției nu am primit încă niciun răspuns.
