Șantajul magistraților arată adevărata valoare a sistemului de Justiție din România

În mijlocul grevei din învățământul preuniversitar, judecătorii și procurorii din România amenință că dacă li se umblă la pensiile speciale vor părăsi sistemul. Reacția lor vine după ce, potrivit unor surse, guvernul ia în calcul deturnarea unor sume importante de bani din pensiile speciale ale magistraților către profesori. Chiar și dacă acest lucru nu se va întâmpla, modalitatea prin care judecătorii și procurorii încearcă să își păstreze beneficiile pentru care sunt criticați de majoritatea românilor frizează șantajul și arată adevărata valoare a justiției din sistemul nostru.

Președinta Înaltei curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a atras atenția asupra situației fără precedent de la instanța supremă, unde zeci de judecători ar putea ieși la pensie intempestiv din cauza modificărilor care ar putea fi făcute la regimul pensiilor de serviciu, inclusiv creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani.

“Din ce 95 de judecători de la Înalta Curte, aproximativ 80 îndeplinesc condițiile de pensionare și pot să solicite o astfel de măsură. Nu spun că toți vor alege să plece din magistratură, dar nu pot să nu îmi manifest îngrijorarea că există un asemenea risc”, a declarat Corbu în cea mai recentă ședință a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În aceeași ședință, șeful CSM, Daniel Grădinaru, a spus că mai mult de 10% dintre judecătorii aflați în activitate pot pleca oricând în pensie.

”Dintre cele 5.300 de posturi de judecători, în momentul de față 1129 sunt vacante. De unde rezultă în momentul de față 4.171 de judecători se află în activitate. Dintre judecătorii aflați în activitate, 540 îndeplinesc condițiile de pensionare, putând părăsi oricând sistemul. Ceea ce înseamna că instanțele pot pierde dintr-un foc peste 10% dintre judecători. În același timp, numărul pensionarilor în rândul magistraților a crescut constant. După ce în 2021 au existat 240 de cereri de pensionare, în 2022 s-a ajuns la 464 de cereri de pensionare aprobate”, a declarat el.

În tandem cu cei doi, Procurorul General al României, Alex Florența, a detaliat care este situația în rândul procurorilor. ”În momentul de față între 15 și 20% din procurorii care activează la parchetele din țară îndeplinesc condițiile de pensionare, putând deci să părăsească oricând sistemul”, spune el. Situația este mai grava la PICCJ, pentru că instituția este în pericol să rămână cu un grad de ocupare de doar 18%.

Magistrații s-au inflamat din cauza faptului că ministrul Munci, Marius Budai, a declarat că modificările referitoare la pensiile de serviciu au fost agreate de Comisia Europeană. Problema majoră reclamată de magistrați este că ei nu au fost consultați în legătură cu modificările respective, ci doar au fost anunțați. Budai a enumerat lacunar câteva dintre ele: vârsta de pensionare va fi crescută la 65 de ani, dar acest lucru se va întâmpla treptat, și magistrații nu își vor mai putea alege perioada la care să se raporteze referitor la baza de calcul a pensiei, care va fi crescută la 25 de ani. Ministrul a mai spus că nicio pensie aflată în plată nu va scădea, în cazul în care aceasta nu depășește salariul din activitate.

Ce ar urma să se elimine din pensiile speciale

Potrivit ministrului Muncii, cea mai mare pensie specială din România este de 40.000 – 50.000 de lei pe lună. Sunt „aproximativ 200.000” cei care încasează pensii speciale. „Sunt 190.000 în apărare şi ordine publică şi 10.000 în cele două legi de magistratură, navigatorii, MAE, Curtea de Conturi şi funcţionari publici parlamentari”, a declarat el în cadrul unei conferințe în care a fost discutat subiectul pensiilor speciale.

În draftul de modificare a legilor pensiilor speciale se elimină posibilitatea ca membrii CSM să poată ieși la pensie după un singur mandat de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Cei care încasează mai multe pensii speciale, vor trebui să opteze pentru unul dintre veniturile încasate. De asemenea, nu vor fi pensii mai mari decât salariul avut în perioada de activitate, iar partea de necontributivitate din pensiile speciale va fi supraimpozitată cu 15%. Totodată, pensiile magistraților vor fi indexate cu inflația și nu în funcție de creșterea salariilor din sistem. De asemenea, pentru pensionarii din Ministerul Apărării şi Ordine publică se elimină cinci sporuri din baza de calcul. Amendamentele urmează să fie depuse la proiectul de lege care se află în Senat. Senatul este prima cameră sesizată, după care proiectul merge la Camera Deputaților unde mai poate fi modificat. 

În prezent, proiectul pensiilor speciale a trecut de Senat şi este blocat în Camera Deputaţilor, la Comisia de Muncă.

Miniștrii Muncii și ai Investițiilor și Proiectelor Europene, Marius Budăi și Marcel Boloș, au fost recent la Bruxelles pentru a renegocia procentul de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB) alocat pensiilor și stabilit prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

După discuții, cei doi au evitat să vorbească despre rezultatul negocierilor. Întrebat dacă va fi eliminat plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, ministrul Budăi a răspuns: „Va fi eliminat în momentul în care avem reforma pensiilor.”

Ultimii șmecheri din Justiție

Pensiile cele mai mari din acest sistem le au procurorii sau judecătorii care s-au pensionat în timp ce dețineau funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sau la Curtea Constituțională a României, post unde sunt numiți pe criterii politice:

-Procurorul militar Codruț Olaru nu a mai așteptat o săptămână pentru finalizarea mandatului și s-a pensionat începând cu data de 31 decembrie 2022. A declarat anul trecut un salariu de 27.500 de lei pe lună de la CSM. Având în vedere că are gradul de general, pensia lunară a acestuia se ridică la aproximativ 45.000 de lei/lună.

– Judecătoarea Gabriela Baltag a ieșit la pensie înainte de finalizarea mandatului din CSM cu aproximativ 32.000 de lei/lună.

-Judecătoarea Nicoleta Margareta Tînț a plecat din CSM înainte de expirarea mandatului. Deși câștiga 27.000 de lei pe lună va încasa o pensie de aproximativ 32.000 de lei începând cu luna ianuarie 2023.

-Daniel Morar a încheiat mandatul de judecător la CCR cu o pensie de 27.000 de lei net/lună.

-Valer Dorneanu, fost judecător CCR, încasează o pensie de 37.800 de lei net pe lună.

-Mona Pivniceru, fost judecător CCR, primește o pensie de 32.750 de lei pe lună.

-Lucian Netejoru, fost inspector șef al Inspecției Judiciare, primește o pensie de 32.000 de lei pe lună.

-Nelu Ciobanu (51 de ani), fost procuror militar, are o pensie de 34.500 de lei/lună pe care o cumulează cu indemnizația de la stat din funcția de secretar de stat în ministerul Justiției.

-Augustin Lazăr, fost Procuror General, primește o pensie de 40.000 de lei/lună.