Mall-ul lui Iulian Dascălu votat cu ochii larg închiși în comisia de urbanism a județului

Proiectul mall-ului de la fosta fabrică Carbochim a primit aviz favorabil în comisia de urbanism a județului Cluj. Membrii comisiei au votat la sfârșitul acestei săptămâni Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Pentru că este într-o zonă protejată, PUZ-ul trebuie să obțină avizul favorabil din partea ambelor comisii urbanistice, cea a orașului și cea a județului. Votul membrilor comisiei este criticabil pentru că, potrivit unei analize realizate de arhitectul Răzvan Socol, proiectul imobiliar propus de afacerea lui Iulian Dascălu nu va păstra nicio fărâmă din istoricul zonei. Este al doilea mall pe care omul de afaceri îl dezvoltă în Cluj Napoca.

Membrii comisiei de Urbanism din cadrul CJ Cluj au avizat în data de 8 iunie proiectul mall-ului care se va construi pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim.

Intitulată „P.U.Z. -Restructurare zonă industrială și realizare zonă mixtă –comerț, birouri, locuire, servicii, rețele edilitare, sistematizare maluri, operațiuni notariale, Piața 1 Mai nr. 3” investiția se ridică, potrivit declarațiilor făcute de Iulian Dascălu, care conduce Iulius Group, la peste 500 de milioane de euro.

Pe lângă mall se vor construi apartamente, birouri, spații verzi și un pod peste Someș.

Până în momentul de față, potrivit arhitectului Vlad Negru toate avizele, în afară de cel de trafic, au fost obținute.

Reporterii Gazeta de Cluj au solicitat consultarea studiului de trafic încă de acum o lună de zile, dar reprezentanții administrației locale nu au furnizat documentul până la momentul redactării acestui articol. 

„Proiectul pe care îl propunem se realizează pe actuala platformă industrială Carbochim și se întinde de-a lungul malurilor Someșului, de la podul de cale ferată din zona gării, până la stația de transformare și până la Podul Porțelanului în zona nordică. Cele două imobile cu valoare ambientală sunt: corpul administrativ de la Carbochim și o hală construită în anii 60, cu pânze subțiri din beton. Ambele construcții sunt păstrate și integrate în cadrul proiectului.

Parte din proiectul nostru este inclusiv realizarea unui nou pod rutier peste Someș, în continuarea străzii Câmpul Pâinii și spre zona Oașului. În cadrul contractului de restructurare, oferta grupului Iulius conține inclusiv amenajarea o parte a malurilor Someșului, în corelare cu proiectul primăriei. Vorbim de o suprafață de aproximativ 3 hectare de spațiu verde care va fi redat utilizării publice”, susținea arhitectul Vlad Negru. 

În cadrul acestei ședințe, el a mai spus că s-a renunțat la un imobil cu un regim mare de înălțime care era proiectat să fie construit în Piața 1 Mai, de asemenea s-a renunțat la 1.000 de locuri de parcare la cererea primăriei. 

Proiectul de regenerare a zonei criticat de un arhitect

Nu toți cei care lucrează în domeniul proiectării urbanistice salută acest tip de proiect. Arhitectul Răzvan Socol, una dintre vocile critice, spune că regenerarea urbană, de fapt, nu există în proiect.

 ”Imaginează-ți că te plimbi printr-un cartier în care percepi fărâme de trecut. În timp ce înaintezi printre clădiri, ai șansa să parcurgi identitatea comprimată în timp a orașului. Apoi, imaginează-ți că intri într-un cartier complet nou, în care construcțiile sunt atât de similare, încât este greu să nu te pierzi pe stradă! Nu ai repere. Oare prezența trecutului influențează modul în care experimentăm orașul?

Ei bine, cei de la Iulius se leagă foarte mult de aceste cuvinte: reconversie și regenerare. Dau bine în prezentare, dar planul lor este limitat la păstrarea a două clădiri monument, oferindu-le  funcțiunea de spațiu cultural.

Ok, drăguț, dar ce se întâmplă cu restul? Nu spun că ar trebui să păstrăm absolut tot ce s-a construit vreodată, însă de multe ori identitatea unei zone este dată nu doar de monumentul pe care îl cuprinde, ci de intreg mediul urban zonal. Iar dacă Primăria nu înțelege ce evocă o zonă în sine, cu siguranță ar trebui să o facă arhitectul pus să demoleze tot, și să ridice un mall în loc”, Răzvan Socol, arhitect.

Cum a ajuns o fabrică de produse abrazive la Regele Mall-urilor 

Iulian Dascălu a intrat în afacerea Carbochim în 2020, după ce a cumpărat un pachet de acțiuni de peste 40% prin intermediul  Carbo Europ SRL, societatea care face parte din Iulius Group.

Tranzacția a fost avizată de Consiliul Concurenței.

”Carbo Europe SRL a fost înfiinţată în anul 2018, având ca obiect principal de activitate fabricarea unor produse chimice. Carbo Europe este deţinută de Iulius Holding SRL (compania mamă a Grupului Iulius) şi de către domnul Adrian Iulian Dascălu, prin intermediul companiilor Carbo One B.V şi Carbo Two B.V. Grupul Iulius este dezvoltator şi operator de centre comerciale din România, printre principalele proiecte ale sale numărându-se ansamblul urban multifuncţional Palas Iaşi şi patru mall-uri ce funcționează sub brandul Iulius, situate în Iaşi, Timişoara, Cluj şi Suceava”, anunța Consiliului Concurenței.

Anterior acestei tranzacții, Carbochim era deţinută, în proporţie de 26,8%, de către Carbo Europe Bucureşti, controlată tot de Iulian Dascălu, şi în proporţie de 25,1% de către Mircea-Petro Ionescu, în timp ce Viorel Dorin Popoviciu avea o participaţie de 13%, iar Gheorghe-Titus-Dan deținea un pachet de 13% din numărul de acţiuni.

După aprobarea tranzacției de către Consiliul concurenței, cei trei acționari de la care Dascălu a cumpărat pachetele de acțiuni (Ionescu, Popoviciu și Titus-Dan, n.red.) au demisionat din funcțiile de membri ai consiliului de administrație al Carbochim, invocând motive personale sau de sănătate.

La data achiziției Carbochim, Dascălu nu a suflat nicio vorbă despre proiectul imobiliar. El a susținut că grupul pe care îl conduce dorește să se implice și în piața producției industriale și, după o analiză, a ales să investească în Carbochim.

Fostul patron al Carbochim decedat în condiții suspecte

Până să intre în portofoliul lui Iulian Dascălu, Carbochim i-a aparținut omului de afaceri Cătălin Chelu. El a fost implicat în dosarul de mită al fostului secretar de stat în MAI, Dan Valentin Fătuloiu. A fost prins în flagrant în timp ce îi dădea lui Fătuloiu o mită de 50.000 de euro din suma totală de 1 milion de euro. În schimbul acestor bani, Fătuloiu urma să intervină în dosarele în care Chelu era cercetat. După ce a fost condamnat la 6 ani de închisoare, Chelu a fugit din țară. A murit în 2014 într-un spital din Amman, Iordania, cu diagnosticul de infarct.

Cum va arăta proiectul de jumătate de miliard de euro, întins pe 14 hectare

Toate funcțiunile viitorului centru al Clujului vor fi conectate cu natura. Atfel, trei parcuri din acea zonă a Clujului vor fi conectate printr-un traseu velo-pietonal: Parcul Armătura, Parcul Feroviarilor și noua grădină urbană de peste 4 hectare, amenajată ca parte din proiect.  

Malul râului Someș va fi amenajat ca zonă de agrement, cu facilități sportive în aer liber. Întreaga dezvoltare va fi coordonată cu masterplanul Primăriei de amenajare a râului Someș și se va integra în noul culoar verde-albastru al orașului. Proiectul va fi conectat fluid cu vecinătățile prin reconfigurarea infrastructurii rutiere și pietonale:  

– Peste 4 hectare de noi spații verzi și alei pietonale;
– O nouă zonă de promenadă pe linia râului Someș;
– Conectarea velo-pietonală a peste 12 hectare de zone verzi (inclusiv parcurile Armătura și Feroviarilor);
– O nouă zonă de agrement, cu facilități sportive în aer liber.

Vechea hală Carbochim va fi convertită într-un spațiu dedicat artelor performative independente, un centru live-arts animat de concerte, spectacole de teatru și dans contemporan, evenimente de modă, design și arte media.