Clujeanul Constantin Dascălu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, acum acționar la o societate care împarte sediul comercial cu o firmă care îi aparține soției lui Arpad Paskany, a scăpat de condamnarea pe care era pasibil să o primească într-un dosar de mare corupție. El a fost trimis în judecată alături de nume sonore din politică: Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor, Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană și fost director al Eximbank, sau Cristian Boureanu, fost parlamentar, acum onest om de afaceri. În dosarul respectiv au fost condamnați doar Vlădescu și Costea, la câte 7 și, respectiv, 6 ani de pușcărie, restul inculpaților bucurându-se de o binemeritată prescripție.
Clujeanul Constantin Dascălu, fost secretar de stat la ministerul Transporturilor, a fost inculpat în dosarul de mare corupție Mită la CFR. Inițial, instanța de fond l-a condamnat la 5 ani și 6 luni dar, după ce verdictul a fost contestat, după încă o rundă de procese, judecătorii au decis că din cei 5 inculpați, doar doi mai pot fi condamnați: Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea. Astfel, clujeanul a scăpat de pușcărie. În privința celorlalți, completul de 5 judecători de la ÎCCJ a decis că prescripția se va ocupa de ”spălarea” lor de acuzații.
Constantin Dascălu, care se numără printre cei norocoși din dosar, este acționar la firma ROMHADFIELD CONSULTING SRL, societate administrată de Dascal Cristina Diana. Aferent anului 2021, firma are 4 angajați, o cifră de afaceri de aproape 400.000 lei și un profit de peste 120.000 lei.
Am încercat să luăm legătura cu Constantin Dascălu, însă la numărul de telefon aferent societății comerciale a răspuns administratorul societății care a declarat că nu este posibil acest lucru.
”Ăsta este numărul firmei, dar nu vă pot pune în legătură cu domnul Dascălu. El este acționar…”, a declarat reprezentantul firmei.
Această societate împarte sediul social de str Observatorului 76, Cluj Napoca, cu cel al firmei Concepto Collection Srl, care îi aparține soției lui Arpad Paskany, Anamaria.
Obiectul de activitate al celor două firme îmbină utilul cu plăcutul: dacă firma la care Costea este acționar se ocupă de consultanță în afaceri, cel al soției lui Paszkany este de fabricare a lenjeriei de corp.
Firmele au sediul social în casa din cartierul Zorilor pe care fostul finanțator al CFR Cluj se chinuie de vreo doi ani să o vândă, dar nu găsește cumpărător din cauza prețului ridicat pe care îl cere.
De altfel în dosarul Mită la CFR a fost audiat și Arpad Paszkany. Audierea lui a avut loc ca urmare a informațiilor date procurorilor de Florin Hozoc, martor denunțător în dosar. În depoziția lui se arată că o parte din banii de mită, 3,2 milioane de euro, ar fi ajuns până la Emil Boc care, la vremea respectivă, era Premierul României.
Până la Boc, banii ar fi trebuit să treacă prin servietele lui Constantin Dascălu, fost secretar de stat la Transporturi și fost angajat al lui Arpad Paszkany. Potrivit rechizitoriului, Dascălu ar fi primit șpaga printr-un off-shore.
Ancheta și o parte din declarațiile martorilor indicau că o parte din bani trebuiau să ajungă și la Radu Berceanu, care a fost martor în dosar. Procurorii au decis ca Emil Boc și Anca Boagiu să nu aibă nicio calitate în dosar. De altfel, nici măcar nu au folosit declarațiile care îi incriminează pe cei doi pentru a disjunge un alt dosar de cercetare penală.
Șpagă în rate și cu comisioane
Luna trecută completul de cinci judecători de la Înalta Curte i-a condamnat doar pe Vlădescu și Costea.
Fostul ministru de Finanțe din Guvernele Tăriceanu și Boc, Sebastian Vlădescu, era acuzat de două infracțiuni de luare de mită și una de trafic de influență. Ar fi primit o mită totală de peste 3,2 milioane de euro în două etape, o dată pe când era ministru al Cabinetului Tăriceanu (2005-2007), a doua oară pe când era ministru al Cabinetului Boc (2009).
Banii reprezentau o parte a unui comision de 3,5 la sută din contractul de reabilitare a căii ferate București-Constanța.
Costea ar fi primit și un Porsche Cayenne și contravaloarea unor servicii turistice. De aceste servicii turistice, plătite din șpagă, ar fi beneficiat și sora lui, Mihaela Geoană.
”În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții aceleiași societăți au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza acelorași contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010) și către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României).
Concret, în perioada 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian și Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să își îndeplinească atribuțiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanțarea și plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța și, pe de altă parte, finanțarea și plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul București – Câmpina.
La rândul său, în anul 2009, Boureanu Cristian, deputat în Parlamentul României, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să își exercite influența asupra lui Vlădescu Sebastian, precum și asupra conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine, în sensul celor anterior menționate.
Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate.
În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția, prin care au tranzitat banii. În final, banii au ajuns în societăți indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retrași în numerar, fiind transportați și predați în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înțelegerea inițială.
Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, Vlădescu Sebastian a primit, în perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore unde avea calitatea de asociat.
La rândul său, inculpatul Dascălu Constantin, în decembrie 2010 și mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate”, arată o parte din rechizitoriul DNA.
Mită pentru reabilitarea unei căi ferate
În dosarul de corupție a fost vorba despre reabilitarea căii ferate București-Constanța. Contractul de reabilitare a fost câştigat în 2005 de asocierea de firme austriece Swietelsky – Wiebe – Takenaka.
Pe 15 martie 2019, DNA comunica faptul că Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului de firme austriece și-a recunoscut faptele și a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției. Instanța a decis și confiscarea a 2,1 milioane de euro și 4 milioane de lei de la Sebastian Vlădescu și 2 milioane de euro și 3 milioane de lei de la Mircea Costea.
