În Florești, cea mai mare comună din România, se conturează un proiect ambițios care va aduce în lumina reflectoarelor istoria bogată și diversitatea etnică din Transilvania. Datorită Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), comuna Florești va găzdui un complex muzeal inovator, care va prezenta modul de conviețuire al tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei.
„Muzeul identităților și conflictelor transilvănene”, care urmează să fie construit până în 2026 în Florești, va reprezenta o extindere a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca. Ideea din spatele acestui mare proiect este de a aduce în prim-plan patrimoniul cultural al regiunii și de a celebra diversitatea multiculturală care a caracterizat Transilvania de-a lungul timpului.
Proiectul propus vizează crearea unei experiențe unice pentru vizitatori, combinând prezentarea fizică a artefactelor și exponatelor cu utilizarea tehnologiei digitale pentru a oferi o perspectivă interactivă și captivantă asupra interacțiunii dintre diferitele etnii și modul lor de viață.
Gazeta de Cluj a luat legătura cu directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, arheologul Felix Marcu, pentru a afla în ce stadiu se află proiectul și de unde a pornit ideea unui astfel de muzeu.
Directorul MNIT din Cluj-Napoca a precizat pentru ziarul nostru că ideea construirii unui nou muzeu este mai veche, având în vedere că depozitele Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei sunt improprii, la fel și laboratoarele.
„Scopul principal este să relocăm acestea undeva și în sensul ăsta am încercat să identificăm un teren cu ajutorul Consiliului Județean (CJ) Cluj, Consiliul Local din Cluj-Napoca, în mai multe părți din zonă și până la urmă am reușit să obținem un teren în Florești, de la Consiliul Local, cu o suprafață destul de mare și gratuit, ceea ce este foarte bine pentru noi și de atunci încolo încercăm să găsim și o sursă de finanțare”, a precizat arheologul Felix Marcu.
Felix Marcu: S-a ivit această oportunitate cu PNRR
Directorul MNIT a mai spus că datorită Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), pe axa Muzeelor Memoriale, s-au găsit banii necesari pentru ca „Muzeul identităților și conflictelor transilvănene” să devină realitate. Întrebat de ce s-a ales această denumire, Felix Marcu a afirmat că nu va rămâne pentru prea mult timp.
„Știu că în presă au apărut fel și fel de opinii, dar vă spun că numele nu se referă la conflictele interetnice. Sub nicio formă. Acesta se referă, mai degrabă, la toate identitățile și conflictele de-a lungul istoriei care au transformat Transilvania. Nu a sugerat și nu are scopul de a crea probleme între maghiari și români. De asemenea, am propus modificarea numelui în Galeria Istorică a Transilvaniei, numele fiind deja inclus în primul pachet de negociere. Chiar ministrul Boloș a negociat acest lucru la Bruxelles, printre altele. Nu știu în ce stadiu este, numele urmând să fie decis de ministerul de resort”, a declarat directorul MNIT.
Consiliul Local (CL) Florești a pus la dispoziție o suprafață de 12.000 metri pătrați, dintre care aproximativ 30% (circa 3.000 metri pătrați) sunt destinați viitoarei construcții. Această construcție va avea o suprafață totală de 8.000 metri pătrați, distribuită pe trei niveluri, cu dimensiuni variabile. Zonele adiacente vor fi folosite pentru căi de acces, parcări și „zone verzi”, care vor găzdui alte activități culturale. În plus față de suprafețele menționate, Consiliul Local mai deține câteva hectare de teren în zonă, pe care are în plan dezvoltarea de activități culturale, sportive și educative. Pentru a facilita accesul în această zonă, Consiliul Local Florești va amenaja o parcare mai mare, utilizând fonduri proprii. Accesul în această zonă este ușor, fiind disponibile mijloace de transport în comun, iar rețelele tehnico-edilitare (apă, canalizare, curent, gaze etc.) sunt situate în imediata vecinătate a terenului destinat construirii obiectivului, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Costurile totale estimate pentru construcție sunt de 1.500 euro/metru pătrat, adică un total de 15.000.000 euro fără TVA (includ proiectarea, execuția lucrărilor și dotările). Din acest buget, 12.000.000 euro fără TVA sunt alocate proiectării și execuției, iar 3.000.000 euro fără TVA sunt destinate dotărilor.
Totodată, Felix Marcu a mai precizat pentru Gazeta de Cluj că pe lângă secția muzeului și laboratorul de restaurare, este prevăzută și amenajarea unui spațiu expozițional. Acesta va acoperi aproximativ 15-20 la sută sau chiar mai mult din întreaga construcție. Spațiul expozițional va găzdui expoziții tematice, care nu vor fi permanente, ci vor suferi modificări periodice. Astfel, vizitatorii vor avea oportunitatea de a descoperi și a se bucura de diferite aspecte ale istoriei Transilvaniei, în funcție de temele și subiectele prezentate în cadrul expozițiilor temporare.
„În afară de asta, vor exista spații dedicate educației, pedagogiei, un centru pentru cercetători. Va fi primul spațiu modern dedicat unei astfel de instituții din România. Anul acesta, conform calendarului, am finalizat achiziția proiectului tehnic, avem studiul de fezabilitate făcut și avizat la sfârșitul anului trecut, iar lucrările vor începe anul viitor, pentru ca acestea să fie finalizate până în 2026, așa cum sunt pentru toate proiectele din PNRR”, a conchis directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, Felix Marcu.
MNIT, singurul muzeu de rang național din Cluj-Napoca, este situat într-unul dintre cele mai active, efervescente și culturale orașe din România. Cu o impresionantă colecție de peste 450.000 de obiecte, acesta este una dintre cele mai importante instituții naționale de cultură. Datorită caracteristicilor sale distincte, MNIT are potențialul de a fi lider în domeniul cultural, asumându-și rolul de construire a identității, transmitere a valorilor, educație și îmbunătățire a calității vieții.
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) înființat oficial în data de 1 ianuarie 1963, sub denumirea de Muzeul de Istorie din Cluj, este continuatorul activității muzeale desfășurate de alte două instituții culturale clujene: Societatea Muzeului Ardelean (1859) și Institutul de Studii Clasice din cadrul Universității „Regele Ferdinand I” (1929). Patrimoniul Societății Muzeului Ardelean a crescut an de an, prin numeroase donaţii particulare, ca și în urma săpăturilor arheologice sau a unor achiziții. În doar câteva decenii de la constituirea sa, asociația dispunea de colecții impresionante de numismatică și antichități, cărți și documente, artă, geologie-mineralogie și științele naturii.
