Big Brother-ul de la Răchițele stă cu 1.100 de ochi pe clujeni

Potrivit unui studiu, Municipiul Cluj Napoca este cel mai supravegheat oraș din România. Primăria condusă de Emil Boc administrează un sistem în care sunt angrenate peste 1.100 de camere de supraveghere instalate în oraș. O parte din sistem a fost montat de firma Electrogrup, patronată de frații Simion și Teofil Mureșan, prieteni la cataramă cu fostul primar Sorin Apostu, și de Helinick, unde administrator și acționar principal este Ioan Marius Retegan, fiul lui Ioan Retegan, un fost ștab comunist. Însă, înainte de achiziționarea acestui sistem, Primăria Cluj Napoca avea instalate, tot de către Electrogrup, 300 de camere de supraveghere.

Un studiu realizat de Panorama arată că orașul Cluj Napoca are, după București, cele mai multe camere de supraveghere dintre localitățile din România. Nu mai puțin de 854 de camere de supraveghere sunt instalate pe străzile orașului. 

Acest lucru a fost realizat în condițiile în care Uniunea Europeană, prin intermediul unei decizii a Curții de Justiție, a decis în 2020 că supravegherea în masă a populației este interzisă.

Tot în 2020, Primăria Cluj Napoca a semnat un contract cu firmele Electrogrup și Helinick pentru montarea a 800 de camere de supraveghere cu posibilitatea unui contract subsecvent cu o valoare de maxim 5,6 milioane lei. Valoarea contractului pentru cele 800 de camere a fost de 11.918.015 lei. 

Camerele sunt montate în aşa fel încât să poată vizualiza numerele maşinilor din trafic dar și fețele persoanelor care umblă pe străzile și parcurile din oraș.

Caietul de sarcini al licitației arată că, pe lângă recunoașterea numerelor mașinilor care circulă prin oraș, minim 120 de camere de supraveghere au caracteristici speciale. Pot realiza căutări pe baza similitudinii aspectului persoanelor ori obiectelor. Au clase de filtrare pe categorii de persoane (bărbat, femei, copil), pe atribute ale persoanelor (cu sau fără bagaj, cap descoperit sau nu, articole vestimentare, etc). Pot identifica cel puțin 10 culori, prin intermediul softului instalat pot executa căutări în funcție de trasee, zone de interes, pot detecta fețe persoanelor care au apărut într-unul sau mai multe locuri și pot executa o gamă extrem de largă de analize.

Cu alte cuvinte, clujenii pot fi identificați și verificați fără nicio problemă de sistemul de supraveghere video din oraș. Sistemul poate stoca cel puțin 20 de zile de înregistrare în flux continuu.

Cu alte cuvinte, este vorba despre un sistem de supraveghere în masă desprins dintr-o utopie orwelliană. Ce este mai îngrijorător este faptul că acest sistem este la îndemâna angajaților din subordinea lui Emil Boc.

„Este o explozie, e la modă să pui camere de supraveghere, pentru că e mai ieftin și e accesibil. Dar vedem că de fapt autoritățile locale, care le folosesc pe scară largă, se uită la potențialele beneficii, fără să-și pună problema de potențialele riscuri”, explică pentru Panorama Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, una dintre organizațiile care au luat parte la proiectul „Supravegherea spațiului public”.

Care sunt de fapt aceste riscuri, dincolo de cele de principiu? În primul rând, explică Bogdan Manolea, expertul în dreptul tehnologiei informațiilor, autoritățile locale de fapt nu prea respectă legea privind protecția datelor personale, pentru că nu sunt în stare, chiar dacă și-ar bate capul cu litera și spiritul legii.

„După cum am văzut din datele publicate în SICAP, sunt foarte multe sisteme de camere de luat vederi, amplasate în locurile publice, care sunt implementate de tot soiul de autorități publice – de la ultimul sat, până la municipiul București. Toate acestea ar trebui să îndeplinească un set de reguli foarte bine reglementate de GDPR. Chiar și Autoritatea română a scos recent acel ghid cu privire la felul cum ar trebui să fie implementate. Ne dăm seama foarte simplu, atât din ceea ce primim de la autorități, dar și din mărimea entității publice respective, că nu fac nimic pentru protecția datelor personale ale cetățenilor”, spune Manolea.

De altfel, supravegherea în masă a locurilor publice precum parcurile, de exemplu, este descurajată de Uniunea Europeană

Băieții de la un cablu încins

Interesante sunt și datele persoanelor care se află în spatele societăților care au primit contractul pentru sistemul de supraveghere din Cluj Napoca.

Frații Teofil și Simion Mureșan sunt implicați, cu preponderență, în afacerile cu energie electrică. Ei au cumpărat de la omul de afaceri Rareș Criste firma Ten Transilvania Energy, acum radiată de la Registrul Comerțului.

Cei doi au reuşit performanţa ca, prin Ten Transilvania Energy să fi cumpărat energie electrică de la  SC Beny Alex (societate din Satu Mare, cunoscută prin faptul că aparţine lui Vasile Ţânţaş şi Ioan Oltean şi că a beneficiat de posibilitatea de a cumpăra energie electrică la un preţ mult prea mic de la statul român), SC Green Energy (firmă din Piatra Neamţ, controlată de Gheorghe “Pinalti” Ştefan) şi Gevco SRL (controlată acum de Marinescu Gabriel). Energia cumpărată a fost revândută la preţuri mult mai mari.

De asemenea, prin intermediul Nova Power Gas SRL frații Mureșan au câștigat de la compania de apă Aquatim din Oradea Aquatim un contract de 8 milioane de lei, fără TVA, în situația în care valoarea estimată era de 24.000.000 de lei, fără TVA.

Inițial, societatea a fost controlată de Alin Ardelean, fiul fostului șef DGIPI Virgil Ardelean, și de Rareș Criste și a schimbat două denumiri. Până în 2007 firma a fost cunoscută sub numele de AMGAZ FURNIZARE SRL și, ulterior, până în 2010 a funcționat sub denumirea de TEN GAZ SRL

O altă afacere a patronilor de la Electrogrup este Direct One. Frații Teofil și Simion Mureșan au cumpărat aproximativ 1.000 de km de rețea de fibră optică din bucurești prin intermediul căruia se realizează transferul de date. Până acum, compania Direct One, deținută de frații Mureșan, administra o rețea de aproximativ 5.000 de km de fibră optică. Prețul tranzacției a fost de aproximativ 30 de milioane de euro iar contractul a fost intermediat de KPMG, din partea fraților Mureșan și de firma de avocatură Leaua și Asociații, din partea grupului Uti.

Acum, frații Mureșan s-au lansat într-o afacere de producție a energiei nucleare. Din parteneriatul lor face parte o societate din America, NuScale – care beneficiază de protecția lui președintelui Joe Biden, și societatea de stat Nuclearelectrica.

Profit majorat de şase ori într-un an
SC Helinick, firma parteneră cu Electrogrup, este patronată de Marius Retegan şi fiica acestuia, Claudia Retegan.

Societatea a încheiat multe contracte cu Transelectrica. În urma acestor afaceri profitul Helinick a crescut cu 150%, ajungând la circa 1,8 milioane de euro. „Doar 20% din creştere se datorează lucrărilor de la Transelectrica. Anul trecut a fost foarte bun pentru construcţii, iar piaţa sistemelor de securitate depinde de piaţa construcţiilor”, explică patronul.
Retegan nu este nici el rupt de fostul sistem de putere: tatăl său, Ioan Retegan, a fost şef al Sectorului munca de partid din ministere şi şi-a încheiat cariera în PCR ca vicepreşedinte al Comitetului executiv al consiliului popular din Sălaj.

Înainte de atribuirea licitației din 2020, viceprimarul Dan Tarcea declara că erau instalate 300 de camere de supraveghere în oraș.

„În acest moment avem 300 de camere, furnizează (date, n.red.) pentru fluidizarea circulației și, dacă discutăm de piețe, furnizează date și cu privire la cei care au comis infracțiuni. Expiră contractul și atunci trebuie să avem un nou contract cadru și o să decidem împreună cu celelalte autorități implicate numărul de camere pe care trebuie să îl punem. La momentul la care o să decidem că trebuie să punem mai multe o să putem să luăm aceste camere, nu să trebuiască să facem altă și altă licitație. Evident că probabil mai sunt anumite zone, anumite intersecții, care vor trebui să fie supravegheate suplimentar, a declarat în aprilie 2020 viceprimarul Dan Tarcea la un post de radio local.