Ministerul Justiției a admis că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe judecători poate fi manipulat. Cu o întârziere de trei ani, MJ a făcut publice concluziile auditului privind sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor pe judecători, vineri, 30 iunie 2023, urmând ca joi, 6 iulie 2023, ministerul să organizeze o dezbatere publică în acest sens.
În sfârșit, cu trei ani întârziere, Ministerul Justiției – condus de Alina Gorghiu (foto) – respectă Legea organizării judiciare și publică concluziile din raportul de auditare a sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor pe judecători. Amintim că, deși această obligație apare în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară încă din 2018 și ar fi trebuit să fie dusă la îndeplinire încă din 2020, MJ – condus anterior de Stelian Ion și Cătălin Predoiu – a tot amânat, invocând pandemia și lentoarea cu care instanțele au răspuns la chestionarul trimis de minister, potrivit luju.ro.
După cum vedeți mai jos, instituția recunoaște că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor poate fi manipulat cu rea-intenție: pe de o parte prin denaturarea codului-sursă (parametrii și funcția de repartizare în ansamblu), iar pe de altă parte – la un nivel mai puțin complex, dar la fel de grav – prin modificarea algoritmului de calcul al complexității pe complet sau pe secție, astfel încât un anumit tip de dosare sau chiar un dosar concret să fie trimis cu dedicație.
MJ se laudă doar cu firimituri.
Alta problemă este aceea că Ministerul Justiției nu a analizat întregul cod-sursă al sistemului de repartizare aleatorie, ci doar o secvență. Așadar, MJ nu are tabloul de ansamblu al felului în care funcționează sistemul.
Nu în ultimul rând, ministerul omită să abordeze o problemă care ne-a fost semnalată atât de către judecători, cât și de către grefieri și care durează de peste un deceniu: specializarea implicită pe obiecte. Altfel spus: la unii judecători intră dosare de același fel pentru simplul motiv că acele completuri au mai soluționat spete asemănătoare. Iar în acest fel se ajunge la dezechilibre, numai anumiți magistrați primind dosare grele, nu și colegii lor.
Iată concluziile raportului de audit (vezi facsimil):
„Anexa nr. 2
Concluziile preliminare ale raportului de audit extern pentru sistemul de repartizarea aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată
4.3. Concluziile activităților de audit
4.3.1. Sumar concluzii audit
Cerințele și specificațiile sunt respectate în cazul utilizării normale și în lipsa unor amenințări de securitate active. O detaliere a modului în care sunt satisfăcute criteriile asumate în cazul specific al lipsei amenințărilor este prezentată în subcapitolul următor.
Riscurile de neîndeplinire a cerințelor și criteriilor în cazul funcționării în prezența unor actori rău intenționați și a unor amenințări de securitate sunt evaluate în urma analizelor proprii la un nivel mediu spre înalt.
Detalierea modului de formare a acestei concluzii urmeaza de asemenea in subcapitolul urmator.
4.3.2. Detaliere concluzii
I. Denumiri, termeni si parametri
Repartizarea dosarului unei cauze catre un anume Complet se realizeaza prin compararea unor Scoruri pentru fiecare Complet eligibil, care intra in procesul de repartizare.
Formula de calcul a Scorului unui Complet este construita prin adunarea a 2 (doi) termeni, un termen care este calculat CC si un termen care este construit folosind un numar aleator TA. Termenul calculat – denumit de noi componenta calculata CC – reprezinta o componenta normalizata pentru valori subunitare pozitive, calculata in relatie directa cu complexitatea cumulata pe Complet pe an, complexitatea dosarului cauzei si complexitatea pe sedinta. Termenul aleator este rezultatul inmultirii unui numar generat aleator CA – numar care este referit in cuprinsul intregului Raport ca factor aleatoriu – cu valoarea unui factor de ponderare FP. Factorul de ponderare FP are valoarea 0,05, asa cum rezulta din secventa de cod pus la dispozitie de catre Beneficiar.
OBS: Caietul de sarcini, prin primul criteriu de auditare formulat, face referire la ‘existenta si eficacitatea factorul aleatoriu’, in sensul de supus intamplarii, stocastic. In secventa de cod-sursa pus la dispozitie spre analiza si in discutiile tehnice cu reprezentantii Beneficiarului DTI al MJ, denumirea ‘RandomnessFactor’ ce se traduce prin ‘factor aleatoriu’ se refera la factorul de ponderare FP, care are o valoare fixa, clara egala cu 0,05. Am ales sa inseram aici prezenta observatie pentru a elimina potentiale confuzii si a clarifica aspecte legate de terminologia si reprezentarea sub forma unor parametri a diferitelor concepte folosite:
– CA – componenta aleatorie sau factorul aleatoriu (astfel referit in Caietul de Sarcini);
– FP – factorul de ponderare sau ‘RandomnessFactor’ (astfel referit in discutiile cu reprezentantii tehnici ai MJ, inclusiv in limba romana ca factorul aleatoriu).
In compararea oricaror 2 (doua) sau mai multe Completuri prezente intr-un proces de repartizare un rol deosebit este jucat de diferenta dintre componentele de complexitate CC ale oricaror 2 (doua) Completuri aflate in procesul de repartizare – numita de noi pentru referire directa si usurinta in prezentare ca diferenta de complexitate si notata cu DC.
II. Operarea normala in lipsa unor amenintari active
Modul in care sunt satisfacute criteriile asumate in cazul specific al lipsei amenintarilor este punctat astfel:
– Factorul aleatoriu este prezent in realizarea procedurii de repartizare aleatorie a cauzelor si eficacitatea lui este conforma din punct de vedere tehnic si raspunde cerintelor si obiectivelor stabilite, existand modalitati de optimizare si imbunatatire a utilizarii acestuia prezentate in subcapitolul ‘Recomandari referitoare la repartizarea aleatorie’, pe care Beneficiarul le poate analiza si implementa.
– Prezenta si eficacitatea Componentei aleatorie CA sau factorul aleatoriu este strans legata de factorul de ponderare FP utilizat in calcularea Scorului fiecarui Complet de judecata eligibil si de parametrul diferenta de complexitate DC specific oricarei perechi de Completuri eligibile aflate intr-un proces de repartizare.
– Prezenta si eficacitatea Componentei aleatorie CA sau factorul aleatoriu este strans legata de factorul de ponderare FP utilizat in calcularea Scorului fiecarui Complet de judecata eligibil si de parametrul diferenta de complexitate DC specific oricarei perechi de Completuri eligibile aflate intr-un proces de repartizare.
– Componentele care sunt incluse in calculul complexitatii sunt relevante si relevanta lor este data de ponderea si procentajele diferitelor componente care corespund formulei stabilite prin Hotarare CSM si specificatiilor, configuratiilor si parametrilor stabiliti la nivelul fiecarei Instante de judecata in conformitate cu dispozitiile si normele legale si normativele incidente.
– Un plus in acest context pe care dorim sa il mentionam este dat de natura inalt polivalenta a formulei de ponderare care, in mod deosebit, impreuna cu calculul dinamic al complexitatii cauzei inclus in algoritmul de ponderare, asigura impredictibilitatea procesului de repartizare, prin transferul entropiei naturale a activitatilor curente, de la nivelul unei Instante, in calculul si rezultatul respectiv.
– Distribuirea echilibrata intre complete a dosarului sau intre sectiile de acelasi tip poate suferi de o anume neuniformitate implicita, datorata metodei de generare a factorului aleatoriu si a mecanismului de normare al acestuia.
– Eliminarea completurilor de judecata ce nu sunt eligibile se realizeaza in deplina conformitate cu criteriile definite de catre utilizator.
– In codul-sursa al aplicatiei nu exista alti parametri decat cei care pot fi predefiniti de catre utilizator in interfata ECRIS pentru filtrarea completurilor eligibile.
– Factorii in functie de care se efectueaza repartizarea aleatorie a dosarelor intre completurile eligibile impreuna cu un factor aleatoriu generat la nivel de cod, asigura acestei operatiuni caracterul aleatoriu.
III. Riscurile operarii ECRIS in prezenta unui atac informatic
In urma activitatilor efectuate am constatat existenta mai multor vulnerabilitati in rularea aplicatiei care in conditii specifice, in mod independent sau in mod cumulat in dependenta de existenta altor vulnerabilitati, pot sa permita eludarea modului de repartizare si alterarea parametrilor de repartizare aleatorie in serverele ECRIS locale. Aceste probleme identificate au fost discutate si tratate specific, separat in cadrul raportului.
Prezentarea unei modalitati de prioritizare, in baza riscurilor evaluate, care sa implice activ Beneficiarul tinand cont de specificatiile si cadrul CVSS 3.1 si in mod expres de metricile temporale si respectiv cele de mediu, ca factor de ponderare specific, particular Beneficiarului a fost propusa si prezentata odata cu identificarea problemelor si vulnerabilitatilor in cadrul procesului de audit.
Riscurile evaluate au fost prezentate impreuna in tabelul cumulativ mentionat anterior in subcapitolul ‘Prioritizare si sumarizare’ si se pot identifica si clasifica in urmatoarele categorii, care corespund in mare masura componentelor de analiza avute in vedere, componenta umana, respectiv componenta IT:
– Riscuri de alterare a operatiilor desfasurate in interfata programului prin ajustari malitioase ale factorilor de calcul ai complexitatii si indirect a rezultatului repartizarilor pe sectii si complete a cauzelor;
– Riscuri de interventie si denaturare directa a parametrilor si a functiei de repartizare in ansamblu”.
Unde este SIPA???a fost desființată de Basescu?????Ca acum erau pe acolo toți în regula!!Chiar nimeni nu-i controlează pe acești funcționari publici numiți MAGISTRATI..??????Fac ce vor și când vor în țară aceasta???