Spitalul Județean de Urgență Cluj a renovat saloanele pentru pacienții septici de la Clinica de Ortopedie din cadrul spitalului cu suma de 600.000 lei. În urma amenajării au rămas tencuiala veche dată cu var lavabil și acoperită cu rigips. Pe pereții unui salon proaspăt renovat sunt vizibile petele de apă din infiltrațiile pereților unei clădiri vechi de câteva sute de ani. Conducerea spitalului a refuzat să spune cine au fost firmele care s-au ocupat de această lucrare. O parte din bani au venit de la Primăria Cluj Napoca și alta din fondurile proprii ale spitalului.
În data de 6 iulie 2023, conducerea Spitalului Județean de Urgență Cluj a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a fost prezentat modul în care au fost renovate o parte din spațiile Clinicii de Ortopedie aflată pe strada General Traian Moșoiu.
”Compartimentul pacienți septici este cea mai nouă facilitate medicală pusă la dispoziția pacienților de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj. Compartimentul funcționează în cadrul Secțiilor Clinice Ortopedie-Traumatologie I și II, având în dotare un număr de 12 paturi destinate pacienților cu afecțiuni ortopedice grave. Realizarea compartimentului a presupus reamenajarea spațiului de funcționare și dotarea cu sisteme și instalații specifice, utilizând fonduri asigurate de autoritățile publice locale și din surse proprii ale spitalului, în valoare totală de aproximativ 600.000 lei”, arată invitația la conferința de presă.
Înainte de organizarea acestei conferințe, reporterul Gazeta de Cluj a primit o serie de informații potrivit cărora lucrările de reamenajare a spațiului sunt neconforme și nu vor oferi protecție împotriva infecțiilor cu bacterii spitalicești.
Spitalul are un rulaj de pacienți ridicat. Potrivit șefului clinicii, dr. Horea Benea, zilnic sosesc aproximativ 60 de pacienți/zi în regim de gardă și 50 de pacienți cronici. Dintre aceștia, aproximativ 12 pacienți sunt internați în clinica unde sunt amenajate 126 de paturi. De asemenea, există și un compartiment cu patru săli de operație.
Toate aceste persoane, împreună cu personalul medical, sunt găzduite într-o clădire igrasioasă, cu infiltrații în pereți și acoperiș.
Chiar dacă se observă că țiglele vechi de pe acoperiș nu sunt poziționate corect, Dorel Danciu, purtătorul de cuvânt al instituției, dă asigurări că nu sunt infiltrații.
Însă, adevăratele probleme sunt în subsolul amenajat în saloane pentru pacienți. În pofida faptului că marea parte a tencuielii era cu pete de igrasie și cu infiltrații de apă, pereții nu au fost decopertați și nici igienizați înainte de a fi văruiți cu lavabil și, în unele porțiuni, placați cu rigips.
Însă, spațiul este destinat pacienților septici, adică a celor care au contractat o infecție și sunt tratați în acest sens.
”Chiar dacă noi facem un screening înainte de internare, nu poți spune sigur dacă pacientul a venit cu bacteria respectivă sau a contractat-o în spital. Spre exemplu, la o fractură deschisă pe rană se poate strecura o bacterie care, în 48 de ore se poate multiplica de n ori atunci când pacientul este spitalizat”, explică șeful clinicii de ortopedie.
Managerul Spitalului Județean Cluj, Claudia Gherman, îl completează și atrage atenția că unitatea pe care o conduce este una dintre cele mai mari din țară.
”Suntem pe primul loc în țară la numărul de paturi. Avem o incidență a infecțiilor cu bacteriile spitalicești de aproximativ 1-1,5%. Dar din toți acești pacienți care contractează o infecție de acest tip mulți dintre ei sunt vindecați pentru că, în majoritatea cazurilor, noi identificăm și tratăm infecția, dar raportarea tot trebuie făcută. Pentru o raportare reală, ar trebui făcut ceva la nivel de legislație”, explică Gherman.
Potrivit unei raportări a Spitalului Județean Cluj, în ultimii 5 ani clinica de ortopedie a raportat un procent de infecții asociate asistenței medicale cuprins între 0,09%(în 2020, n.red) și 0.90% (în 2022, n.red.).
Este un procent extrem de mic, aproape ireal, ținând cont de starea în care se află clădirile spitalului și de modalitatea în care se fac dezinfecțiile (vezi celebrul caz Hexi Pharma în care biocidele primite de spitale erau diluate de câteva zeci de ori)
O nebuloasă de 600.000 de lei
În jurul modului în care Spitalul Județean Cluj a cheltuit cei 600.000 lei pentru amenajarea subsolului în care sunt amenajate saloanele pentru pacienții septici există mari semne de întrebare.
În primul rând, reprezentanții spitalului au refuzat să spună care este numele firmelor care au executat lucrările respective.
”În proiectul de la ortopedie au lucrat mai multe firme, mai ales pe partea de instalații. Contractual, nu avem acordul de a transmite date despre toate firmele implicate în proiect”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției, Dorel Danciu.
Acest punct de vedere contravine în mod flagrant legislației românești din domeniul achizițiilor publice. Nu există nicio referință care să interzică unei instituții de stat să publice denumirea unei societăți comerciale care a fost contractată pentru a derula lucrări de construcție. Mai ales că banii cu care au fost plătiți aceste lucrări provin, pe de o parte, de la Primăria Municipiului Cluj Napoca și, pe de alta, din fondurile proprii ale spitalului.
Mai mult, pe portalul licitațiilor organizate de instituțiile publice din România nu figurează nicio procedură de contractare de servicii de construcții care să valoreze 600.000 lei și care să vizeze modernizarea saloanelor de la Clinica de Ortopedie.
Însă, cu adevărat problematică este modalitatea în care au fost realizate lucrări. Pe exteriorul clădirii nu au fost realizate niciun fel de intervenții. În mod normal, potrivit constructorilor consultați de Gazeta de Cluj, pereții ar fi trebuit decopertați și ar fi trebuit instalate drenuri pentru a elimina umezeala din pereții vechi de sute de ani.
”În primul rând trebuiesc folosite niste materiale speciale biocide. Dacă a fost igrasie se dă jos tencuiala, se retencuiește, se dă cu glet și se șlefuiește. Suprafața trebuie să fie dreaptă pentru a permite placarea cu un material permanent bactericid care omoară, într-o proporție destul de mare bacteriile nosocomiale. Este un material de 2 mm grosime are substanțe bactericide și este foarte rezistent la lovituri. Dar în niciun caz nu se folosește var lavabil pentru că o suprafață tratată în acest fel nu se poate curăța sau dezinfecta. În România normativul din construcții nu mai este de mult actual”, spune unul dintre constructori consultați sub protecția anonimatului.
În subsolul de la ortopedie, unde deja erau instalați pacienți, pereții din spațiile renovate erau văruiți cu lavabil și în alte porțiuni placați cu rigips care, la rândul lui, era acoperit cu var lavabil.
În spatele tavanului fals se putea observa tencuiala plină de igrasie și cu pete de apă de la infiltrații. De plafonul vechi erau prinse mănunchiuri de furtunuri, folosite în instalația de aer.
Într-un alt salon pe pereții proaspăt văruiți erau vizibile urmele de apă de la infiltrațiile din pereți. De asemenea, mobilierul din saloane era confecționat din PAL, un material impropriu pentru dezinfecțiile care ar trebui să aibă loc în saloanele de spital.
Ce lucrări au prestat firmele fantomă pentru 600.000 lei
