Mai multe asociații civice din Cluj Napoca solicită Primăriei Cluj Napoca să nu avizeze pozitiv PUZ-ul proiectului imobiliar de la Carbochim. Motivul: proporția spațiului verde din proiectul lui Iulian Dascălu, supranumit regele mall-urilor din România, este de 12 ori mai mică decât ceea ce permite Planul Urbanistic General al municipiului. Deja, comisia de urbanism a județului a dat aviz favorabil acestui proiect și acum este așteptată opinia comisiei de urbanism din cadrul primăriei clujene.
Asociațiile clujene MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil și DoCoMoMo România solicită administrației locale să nu emită un aviz pozitiv pentru Planul Urbanistic Zonal al proiectului de modernizare a zonei de la fosta fabrică Carbochim. Zona este vizată de imobiliarul Iulian Dascălu care vrea să construiască un mall și clădiri cu alte destinații în locul fabricii.
În momentul de față, documentația poate fi consultată pe site-ul administrației locale clujene.
”PUG propune 30% spațiu verde pe sol natural, PUZ Carbochim de 12 ori mai puțin, adică 2.5%! Ce e spațiu verde pe parcare sau clădiri, mici păcăleli pentru randări înverzite, nu sunt considerate, potrivit legii spațiilor verzi, drept spațiu verde.
Procentul de ocupare a terenului (POT) propus pentru acest UTR este de 5 ori mai mare decât cel stabilit prin PUG pentru UTR Ve (5% față de 1%). Deci, pe scurt Iulius Group vrea să construiască pentru profit pe o suprafață de 5 ori mai mare decât limita legală!
PUZ-ul realizat de dezvoltatori imobiliari permite construirea în front continuu la Someș în ciuda restricțiilor din PIDU Someșul Mic, adică Master Planul făcut de spaniolii de Studio Practica alături de colaboratorii din România. În varianta Iulius, tot frontul la Someș este placat cu clădiri, într-un dispreț profund pentru PUG, dar și pentru posibilitatea de a accesa Someșul:
„5.6. Se interzice placarea coridorului râului cu clădiri. Frontul propus va fi fragmentat pentru a se permite coridoare verzi sau publice, cu acces spre râu, obținându-se un spațiu liber, neobstrucționat de construcții, de minim 40% din frontul stradal aferent”. și „5.16. Pentru a asigura varietate și o dinamică a fronturilor, acestea nu vor depăși lungimea de 70 m”, arată Adrian Dohotaru, unul dintre contestarii acestui proiect.
Adriana Măgerușan, arhitectă, clarifică de ce declarațiile arhitecților proiectului sunt înșelătoare, la fel si randarile lor „verzi”. „PUZ-ul Carbochim reglementează strict fosta platformă Carbochim, unde spațiul verde propus este infim, 2,5% pt zona RiM Carbochim, de 12 ori mai puțin decât prevede PUG-ul. Cele 3 hectare de spațiu verde la care face referire investitorul sunt de fapt un mod de a da vrabia din mână pe cioara din gard. Nu sunt pe proprietatea Carbochim și nu sunt vizate de acest proiect”, explică Măgerușan.
Malurile Someșului betonate de mall-ul de la Carbochim
De asemenea, în criticile la adresa PUZ-ului pentru mall-ul de la Carbochim se atrage atenția că zona rezidențială din proiect reprezintă aproximativ 30% din aria desfășurată totală, dar nu conține prevederi privind locuirea socială și accesibilă care ar trebui să ajungă la 10% din locuințele realizate. Este o propunere pentru un oraș incluziv pentru toate construcțiile rezidențiale ce urmează a se realiza în zona industrială a Clujului în curs de restructurare.
Rezolvarea accesului la parking se face dinspre Someș, ceea ce diminuează considerabil posibilitatea de utilizare a malurilor Someșului cu bicicleta și pe jos. Traficul auto generat va fi unul ridicat pentru că se propune o parcare cu 4.500 de locuri, de două ori mai mare decât a mall-ului din cartierul Gheorgheni. O mai mare parte a frontului la Someș e separată de râu prin circulații auto, contrar prevederilor Master Planului pentru Someș: „5.3. Este interzisă amplasarea parcărilor spre spațiul verde sau la frontul de apă (între clădiri și spațiul public), pentru a încuraja activități pietonale în relație cu aceste spații publice”. Podul recent inaugurat la Someș, plus podul propus de investitori la mai puțin de o sută de metri de podul existent, către o parcare de dimensiuni majore cu intrare dinspre râu, îndepărtează clujenii de o mobilitate mai sănătoasă, pietonală și ciclistă, pe malul râului.
”Cerem asigurarea unei fâșii verzi, amenajate pe sol natural, în lungul malului drept al Someșului, cu o lățime minimă de 30 metri de la limita de proprietate, care să includă elemente de mobilitate pietonală și velo, racordate rețelei stradale existente și viitoare din amonte și din avalul zonei. Fâșia trebuie să valorifice și să extindă vegetația valoroasă existentă astăzi pe acest tronson de mal.
Lucrările „de decolmatare si cosmetizare în albia Râului Someșul Mic pentru mărirea secțiunii de curgere”, după cum se afirmă în PUZ, conduc nu doar la raderea vegetației, ci și la foarte probabila tăiere a aproximativ o sută de copaci care au crescut în albia râului, după cum se poate vedea din Google Earth. Orice lucrări de decolmatare în albie trebuie realizate fără tăierea vegetației existente și prin punerea în valoare a habitatelor de zăvoaie, cerință a studiului din mediu din Master Planul la Someș”, se mai arată în petiție.
Primăria Cluj Napoca s-a accidentat într-un studiu de trafic
Intitulată „P.U.Z. -Restructurare zonă industrială și realizare zonă mixtă –comerț, birouri, locuire, servicii, rețele edilitare, sistematizare maluri, operațiuni notariale, Piața 1 Mai nr. 3” investiția se ridică, potrivit declarațiilor făcute de Iulian Dascălu, care conduce Iulius Group, la peste 500 de milioane de euro.
Pe lângă mall se vor construi apartamente, birouri, spații verzi și un pod peste Someș.
Până în momentul de față, potrivit arhitectului Vlad Negru toate avizele, în afară de cel de trafic, au fost obținute.
Reporterii Gazeta de Cluj au solicitat consultarea studiului de trafic încă de acum o lună de zile, dar reprezentanții administrației locale nu au furnizat documentul până la momentul redactării acestui articol.
„Proiectul pe care îl propunem se realizează pe actuala platformă industrială Carbochim și se întinde de-a lungul malurilor Someșului, de la podul de cale ferată din zona gării, până la stația de transformare și până la Podul Porțelanului în zona nordică. Cele două imobile cu valoare ambientală sunt: corpul administrativ de la Carbochim și o hală construită în anii 60, cu pânze subțiri din beton. Ambele construcții sunt păstrate și integrate în cadrul proiectului.
Parte din proiectul nostru este inclusiv realizarea unui nou pod rutier peste Someș, în continuarea străzii Câmpul Pâinii și spre zona Oașului. În cadrul contractului de restructurare, oferta grupului Iulius conține inclusiv amenajarea o parte a malurilor Someșului, în corelare cu proiectul primăriei. Vorbim de o suprafață de aproximativ 3 hectare de spațiu verde care va fi redat utilizării publice”, susținea arhitectul Vlad Negru.
În cadrul acestei ședințe, el a mai spus că s-a renunțat la un imobil cu un regim mare de înălțime care era proiectat să fie construit în Piața 1 Mai, de asemenea s-a renunțat la 1.000 de locuri de parcare la cererea primăriei.
Regenerare urbană inexistentă
Arhitectul Răzvan Socol, una dintre vocile critice, spune că regenerarea urbană, de fapt, nu există în proiect.
”Imaginează-ți că te plimbi printr-un cartier în care percepi fărâme de trecut. În timp ce înaintezi printre clădiri, ai șansa să parcurgi identitatea comprimată în timp a orașului. Apoi, imaginează-ți că intri într-un cartier complet nou, în care construcțiile sunt atât de similare, încât este greu să nu te pierzi pe stradă! Nu ai repere. Oare prezența trecutului influențează modul în care experimentăm orașul?
Ei bine, cei de la Iulius se leagă foarte mult de aceste cuvinte: reconversie și regenerare. Dau bine în prezentare, dar planul lor este limitat la păstrarea a două clădiri monument, oferindu-le funcțiunea de spațiu cultural.
Ok, drăguț, dar ce se întâmplă cu restul? Nu spun că ar trebui să păstrăm absolut tot ce s-a construit vreodată, însă de multe ori identitatea unei zone este dată nu doar de monumentul pe care îl cuprinde, ci de intreg mediul urban zonal. Iar dacă Primăria nu înțelege ce evocă o zonă în sine, cu siguranță ar trebui să o facă arhitectul pus să demoleze tot, și să ridice un mall în loc”, Răzvan Socol, arhitect.
Cum va arăta proiectul de jumătate de miliard de euro, întins pe 14 hectare
Toate funcțiunile viitorului centru al Clujului vor fi conectate cu natura. Atfel, trei parcuri din acea zonă a Clujului vor fi conectate printr-un traseu velo-pietonal: Parcul Armătura, Parcul Feroviarilor și noua grădină urbană de peste 4 hectare, amenajată ca parte din proiect.
Malul râului Someș va fi amenajat ca zonă de agrement, cu facilități sportive în aer liber. Întreaga dezvoltare va fi coordonată cu masterplanul Primăriei de amenajare a râului Someș și se va integra în noul culoar verde-albastru al orașului. Proiectul va fi conectat fluid cu vecinătățile prin reconfigurarea infrastructurii rutiere și pietonale:
– Peste 4 hectare de noi spații verzi și alei pietonale;
– O nouă zonă de promenadă pe linia râului Someș;
– Conectarea velo-pietonală a peste 12 hectare de zone verzi (inclusiv parcurile Armătura și Feroviarilor);
– O nouă zonă de agrement, cu facilități sportive în aer liber.
Vechea hală Carbochim va fi convertită într-un spațiu dedicat artelor performative independente, un centru live-arts animat de concerte, spectacole de teatru și dans contemporan, evenimente de modă, design și arte media.
