În ediția de săptămâna trecută Gazeta de Cluj a scris despre cum mai multe persoane care dețin terenuri în proximitatea lacului Gheorgheni au fost puse în fața unei situații „à la Cluj”, descoperind că, în înscrisurile oficiale, imobilele lor se suprapun cu cele deținute de Primăria Cluj-Napoca. De această dată, vă prezentăm cazul lui Dorel Câmpian, un clujean care se luptă de ani de zile pentru un teren „înghițit” de valurile municipalității.
Dorel Câmpian a cumpărat terenul de pe malul lacului Gheorgheni în anul 2002. La scurt timp au apărut și primele probleme. În momentul în care Dorel Câmpean a încercat să-și cadastreze terenul care era înscris în Cartea Funciară pe numele lui, a constatat că există o suprapunere cu imobilele deținute de Primăria Cluj-Napoca. Clujeanul a făcut nenumărate petiții către Primăria Cluj-Napoca prin care solicita să se găsească o soluție pentru remedierea situației, însă s-a lovit de ușile închise ale municipalității, care fie au oferit răspunsuri evazive, fie au ignorat cererile formulate de Dorel Câmpian. În anul 2006, clujeanul a deschis primul proces împotriva municipalității, însă, în lipsa unui avocat specializat și din cauza faptului că programul încărcat de la muncă nu i-a permis să urmărească cum evoluează dosarul, a pierdut. În anul 2011, a deschis un nou proces prin care cerea Primăriei Cluj-Napoca despăgubiri pentru teren, însă a pierdut și de această dată.
Situația actuală ridică mai multe întrebări, iar soluționarea acestei dispute ar putea fi abordată în trei moduri distincte de către Primăria Cluj-Napoca: fie expropriează proprietarii și plătește despăgubirile aferente, fie le oferă un alt teren în schimb, fie se retrage de pe terenurile acestora.
Boc a promis despăgubiri, dar și-a uitat cuvântul după alegeri
În anul 2020, Primăria Cluj-Napoca a început lucrările pentru amenajarea lacului Gheorgheni, moment în care primarul Emil Boc a efectuat o vizită în teren pentru a-și susține imaginea de om gospodar în fața alegătorilor. În timpul vizitei, edilul a fost abordat de clujenii care dețin terenuri în proximitatea lacului Gheorgheni din Cluj-Napoca și care s-au trezit că municipalitatea s-a pus stăpână peste terenurile lor. Oamenii i-au cerut explicații primarului în ceea ce privește situația suprapunerilor, dar Boc era deja în febra alegerilor și, așa cum face un politician bun, a încercat să le spună oamenilor ce voiau să audă. Dorel Câmpian susține că primarul a promis atunci că se va ocupa de această problemă și va remedia situația, iar toți cei care dețin terenuri afectate de suprapunere vor fi despăgubiți. După această veste îmbucurătoare, Dorel Câmpian a trimis mai multe solicitări către Primăria Cluj-napoca prin care a cerut să i se comunice când va fi demarată acțiunea de despăgubire și din ce motiv nu a fost înștiințat în momentul în care au fost executate lucrările de amenajare a lacului pe terenul său. În răspunsul comunicat de municipalitate, clujeanul era informat că nu a fost reglementată situația terenurilor și că lucrările au fost efectuate în conformitate cu autorizația de constuire, la baza căreia stau trei terenuri înscrise în Cartea Funciară între anii 2013 și 2020, pe numele Primăriei Cluj-Napoca.
Atfel, cu toate că știa că există o suprapunere cu mai multe terenuri ale clujenilor, Primăria Cluj-Napoca și-a dat singură o autorizație de construire pentru amenajarea lacului Gheorgheni, fără să-i implice pe proprietarii terenurilor în procesul de autorizare al lucrărilor.
Un alt aspect pe care municipalitatea nu l-a luat în seamă face referire la faptul că terenul deținut de Dorel Câmpean a fost înregistrat în Cartea Funciară ca proprietate privată încă din anul 1956, iar municipalitatea a întabulat suprafețele de teren ulterior.
„Faptul că Primăria aduce acte și dovezi false și fabricate la comandă poate as putea înțelege. Ce nu pot înțelege este faptul că justiția, instanța nu ia în considerare actele proprietarilor și consideră orice documente fabricate de Primărie ca fiind cele adevărate. Vorbesc de documentele prezentate de actuala Primărie pentru că și documentele prezentate de mine au fost emise tot de Organele de stat care se pare că în trecut aveau mai mult respect față de cetățean. Cadastrul recunoaște că ar fi vorba de o suprapunere. Primăria spune că ei sunt proprietari cu acte în regulă. Eu am toate actele care să-mi dovedească dreptul de proprietate. Primăria are acte obținute în 2019-2020. Judecătorii spun că din diferite motive nu am dreptul să-mi revendic dreptul de proprietate. Eu pur și simplu am angajat 5 avocați diferiți că să mă reprezinte. Și uite așa, ne întoarcem de unde am pornit, cercul se închide. Primăria face ce vrea după legi proprii, iar justiția din Cluj-Napoca apară cu succes deciziile aleșilor.”, a transmis Dorel Câmpian.
Municipalitatea a pierdut un proces cu un alt proprietar în anul 2014
Situațiile de acest gen nu au apărut din senin. Primăria Cluj-Napoca a fost implicată de-a lungul timpului în mai multe procese privind terenurile din proximitatea lacului Gheorgheni. În 2014, la un an de la marea inaugurare a Iulius Parc, Tribunalul Cluj a stabilit că amenajarea zonei din jurul lacului s-a făcut fără documentele legale care să îi dea municipalității drept de administrare a întregii suprafeţe. În urmă cu aproape 10 ani, Primăria Cluj-Napoca a pierdut un proces intentat de doi clujeni privind retrocedarea unui teren din apropierea lacului asupa căruia municipalitatea nu avea niciun drept. Magistrații clujeni au arătat că Primăria Cluj-Napoca a ocupat fără titlu de proprietate o suprafaţă de 10657 mp, iar lucrările executate acolo au fost în tot acest timp ilegale. Municipalitatea a fost obligată atunci să restituie moştenitorilor proprietarului de drept o parte din teren şi să le acorde despăgubiri pentru zona care nu mai poate fi retrocedată.
Clujenii care au dat în judecată primăria au arătat în chemarea în judecată că în anul 1969 o parte din terenul de la lacul Gheorgheni a fost ocupat fără nici un titlu de către stat. După anul 1990, aceștia au încercat să afle care este situaţia juridică a terenului ocupat, cu atât mai mult cu cât în cartea funciară nu s-au operat niciodată nici un fel de modificări.
Magistrații clujeni au constatat că documentul prezentat de Primărie nu poartă nici sigiliul şi nici ştampila vreunei instituţii, dar şi faptul că proprietarii de carte funciară ai terenului nu au fost niciodată notificaţi în legătură cu schimbarea „proprietarului terenului.”
În primul rând, arată sentinţa, Comitetul executiv al municipiului, cel care a dat decizia de luare în folosinţă a terenului de către administraţia locală, nu avea atribuţii care să îi permită preluarea unui teren. Decizia trebuia să fie a consiliului popular, iar comitetul avea rolul de a emite decizii prin care să pună în practică aceste decizii.
„Că „actul” de preluare din 1969 a fost unul inexistent, fără efecte juridice, fiind vorba de o ocupare fără titlu, o dovedesc şi înscrisurile de CF, din care reiese că în anul 1970, urmare a dezbaterii succesorale după D. S., au fost înscrişi ca proprietari în CF 7919 Cluj D. A. D., D. A. şi I. M. I.”, a subliniat judecătorul.
Astfel, instanţa a considerat că nu există nicio dovadă asupra faptului că terenul în litigiu ar aparţine domeniului public, iar faptul că reprezintă amenajare de utilitate publică nu este suficient în lipsa unui titlu de proprietate valabil.
