Subprefectul Răzvan Ciortea, despre cum pierde Primăria Cluj-Napoca milioane de euro anual pentru că ascunde că nu mai are terenuri în rezerva UAT-ului

Municipiul Cluj-Napoca pierde anual milioane de euro pentru că evită să dezvăluie dacă mai are sau nu proprietăți în rezerva de terenuri a UAT-ului, a declarat subprefectul Răzvan Ciortea, membru în Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, într-un interviu acordat pentru Gazeta de Cluj. Răzvan Ciortea a făcut o analiză a comisiei și a dat și câteva soluții care ar putea să simplifice semnificativ procesul de retrocedare. 

R: Care sunt principalele probleme identificate în structura Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor? 

Răzvan Ciortea: În primul rând, lipsa desemnării secretarului general al Instituției Prefectului Județul Cluj, care îndeplinește și calitatea de secretar al comisiei județene. De asemenea, ne confruntăm cu lipsa unor norme de aplicare a prevederilor actelor normative adoptate după anul 2005, ultima normă fiind HG 890/2005. O altă problemă este nestabilirea de către legiuitor, a unei date limită de finalizare a procedurii de întocmire a documentației necesare eliberării Titlurilor de Proprietate și punere efectivă în posesie.

R: Care este cauza principală a întârzierilor în activitatea comisiei?

Răzvan Ciortea: Activitatea Comisiei Județene în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate este subsecventă activității comisiei locale de fond funciar, unde faptic se analizează cererile, se dă soluția de aprobare/respingere a cererilor, punerea în posesie și întocmirea documentațiilor necesare emiterii Titlurilor de proprietate. Comisia Județeană doar validează dreptul de proprietate, soluționează contestațiile și emite Titlul de proprietate, care se redactează de către OCPI Cluj. Deci, activitatea Comisiei Județene este condiționată de îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin lege în sarcina Comisiilor locale. Există unele UAT –uri la nivelul județului Cluj care au întârzieri. De asemenea, ne confruntăm cu implicarea scăzută a instituțiilor publice angrenate în procesul de retrocedare a terenurilor agricole și forestiere precum: ADS, ocoale silvice, ANRP sau OCPI. Un alt aspect este lipsa personalului de specialitate în domeniul geodezie, topometrie, cartografie care să facă punerile efective în posesie în cadrul comisiilor locale de fond funciar. De asemenea, întârzierile sunt generate și de necunoașterea amplasamentelor de către beneficiari și neprezentarea acestora la punerea efectivă în posesie. 

R: Există resurse suficiente, inclusiv personal și buget, pentru a asigura funcționarea eficientă a comisiei?

Răzvan Ciortea: Nu, lipsa personalului și fluctuația acestuia se datorează salarizării necorespunzătoare la nivelul instituțiilor prefectului, care au salariile cele mai mici dintre instituțiile statului existente la nivel județean. Totodată la nivelul OCPI Cluj, instituție implicată direct în procesul de reconstituire există un deficit de personal, fapt care are ca efect direct întârzieri de aproximativ 8-9 luni.

R: Cum sunt gestionate reclamațiile și sesizările referitoare la procesul de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor? 

Răzvan Ciortea: Se întreprind demersuri la nivelul comisiilor locale de fond funciar, inclusiv revenire pentru informații suplimentare când este cazul și se comunică petenților măsurile stabilite, în măsura în care acestea intră în sfera de competență a Instituției Prefectului.

Există trei modalități prin care statul român poate restitui terenul supus revendicărilor. În primul rând, se ia în calcul alocarea terenului pe vechiul amplasament. Acest lucru implică restituirea terenului retrocedat în același loc sau pe același amplasament pe care îl avea cetățeanul în momentul confiscarii. Prin această metodă, persoanele care au fost deposedate pot recupera vechiul amplasament, iar autoritățile pot restitui terenul în natură. A doua soluție este aceea de a aloca un teren cu aceeași valoare în altă zonă, deoarece în unele cazuri, retrocedarea pe vechiul amplasament nu poate fi realizată din diverse motive, cum ar fi construcții noi sau modificări majore în zonă. Prin urmare, autoritățile pot acorda despăgubiri sub formă de teren echivalent ca valoare într-o altă zonă. Cea de-a treia modalitate este acordarea unor despăgubiri în locul restituirii terenului. Acest lucru se poate întâmpla atunci când nu este posibilă  retrocedarea pe vechiul amplasament sau alocarea unui teren echivalent din rezerva de terenuri a UAT-ului. Mai multe primării din județ, printre care și Primăria Cluj-Napoca, refuză să spună dacă mai au terenuri în rezerva UAT-ului. Eu le-am cerut de mai multă vreme reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca să-mi comunice în scris dacă UAT-ul mai are sau nu terenuri în rezervă, însă evită să ofere un răspuns în acest sens. Dacă UAT-urile ar transmite către instanțe că nu mai au în rezervă terenuri, atunci instanța nu ar mai dispune alocarea de terenuri pe vechiul amplasament sau pe un altul, pentru că ar exista o înștiințare că aceste două opțiuni nu sunt posibile. Prin urmare, s-ar dispune direct despăgubirea proprietarului, iar proprietarul nu va fi nevoit să deschidă un nou proces pentru solicitarea despagubirilor materiale și cheltuieli de judecată. Atrag atenția primarilor să pună în aplicare sau să dea un răspuns de îndată după pronunțarea sentințelor judecătorești, să nu-i mai amâne pe oameni.  De regulă un proces de acest tip durează aproximativ 2-3 ani, dar au existat cazuri în care oamenii au primit o decizie definitivă abia după 9 ani. Din această cauză statul român pierde zeci de milioane de euro în fiecare an, cum se întâmplă și la Cluj-Napoca unde valoarea penalităților pentru terenurile revendicate pentru care nu s-a comunicat inițial că nu mai există terenuri în rezerva UAT-ului sunt de ordinul milioanelor de euro. 

R: Ce măsuri sunt luate pentru a asigura transparența și responsabilitatea în activitatea comisiei? 

Răzvan Ciortea: Hotărârile Comisiei Județene sunt comunicate tuturor instituțiilor implicate inclusiv primăriilor cu obligația de a le afișa la sediul comisiei locale.

R: Există un plan strategic sau un set de obiective pe termen mediu și lung pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea comisiei?

Răzvan Ciortea: Activitatea comisiei se întemeiază strict în limitele legii, comisia fiind limitată în activitate de limitele stabilite de normele legale din domeniul fondului funciar, aceasta suferind modificări în fiecare an, neexistând un act normativ pentru finalizarea acestor operațiuni de retrocedare a terenurilor.

Ca obiective de viitor, este important ca la nivelul comisiilor locale să existe planuri parcelare pentru a putea fi identificate terenurile rămase la dispoziția comisiilor locale, în vederea atribuirii persoanelor îndreptățite. Existența acestor planuri parcelare îmbunătățește activitatea comisiilor locale și urgentează soluționarea cererilor și punerile în posesie.

R: Cum este evaluată performanța comisiei și ce măsuri sunt luate pentru a corecta deficiențele identificate în timp util?

Răzvan Ciortea: Este evaluată bine, iar măsurile care se iau sunt de desemnare a membrilor comisiei județene pentru a efectua activitate de îndrumare și control la nivelul fiecărei comisii locale de fond funciar. Faptic , membrii comisiei județene împreună cu personal de specialitate din cadrul Instituției Prefectului participă la unele ședințe ale comisiilor locale de fond funciar, dând îndrumările necesare, verificând totodată activitatea și modul de lucru la nivelul comisiilor locale.

R: Care sunt planurile de viitor ale comisiei pentru a aborda problemele existente și a asigura un proces mai eficient și mai transparent de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor?Răzvan Ciortea: Răzvan Ciortea: Se va urmări publicarea pe site-ul instituției a tuturor Hotărârilor de Comisie Județeană în ideea de transparență, precum și respectarea prevederilor legale în domeniul fondului funciar. De asemenea, se vor efectua mai departe controale și îndrumări la nivelul comisiilor locale prin participarea membrilor comisiei județene în cadrul ședințelor comisiilor locale. Se va urmări urgentarea soluționării cererilor depuse de către cetățeni în domeniul fondului funciar de către comisiile locale. Se cere și se vor cere mai departe situații privind stadiul soluționării cererilor, precum și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive. În cazul în care se constată o împiedicare nejustificată în procesul de punere în posesie sau de eliberare a Titlurilor de proprietate se vor aplica măsuri coercitive, inclusiv prin aplicarea de sancțiuni contravenționale, conform dispozițiilor legale.