Sorin Pârvulescu, clujeanul care și-a exprimat dezacordul față de proiectul prin care Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla intenționează să construiască un imobil cu funcțiuni administrative și spații de interes pentru public pe strada Cardinal Iuliu Hossu la nr. 31, a pierdut definitiv procesul în care cerea suspendarea hotărârii prin care Planul Urbanistic de Detaliu, necesar pentru realizarea construcției respective, a fost aprobat.
În primăvara acestui an, Sorin Pârvulescu a dat în judecată Municipiul Cluj-Napoca, Consiliul Local și Eparhia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Cluj-Gherla, solicitând magistraților să dispună suspendarea efectelor HCL nr. 839 din 2 noiembrie 2022 prin care a fost aprobat Planul Urbanistic de Detaliu pentru construirea unui imobil mixt cu regim de înălțime S+P+2E+R, pe strada Cardinal Iuliu Hossu nr. 31.
Război în instanță potriva Eparhiei de peste 4 ani
În motivarea cererii, Pârvulescu a arătat că este proprietarul unui teren aflat în vecinătatea imobilului deținut de Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, asupra căruia a solicitat instituirea unui drept de servitute de trecere. Clujeanul se luptă în instanță încă din anul 2018 pentru a obține dreptul de trecere pentru acces pietonal și auto spre calea publică str. Cardinal Iuliu Hossu, peste imobilul pe care urmează să fie construită clădirea cu funcțiuni administrative a Eparhiei. Îsnă, până la acest moment, nu a fost dată o soluție în procesul respectiv, următorul termen fiind stabilit la data de 23 octombrie 2023. El a subliniat că existența unei dispute referitoare la servitutea de trecere face necesară respingerea avizării unui plan urbanistic de detaliu, care previzionează obținerea unei autorizații de construire, până când procesul dezbătut pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca să fie soluționat definitiv.
Sorin Pârvulescu și-a susținut cererea afirmând că traseul actual al drumului de acces, situat în partea de vest a proprietății, deși într-o anumită măsură „respectă” direcția propusă pentru instituirea servituții legale de trecere, este conceput să includă o rampă de acces care efectiv împiedică crearea unei căi de acces pentru terenul din posesia sa.
Acesta s-a arătat nemulțumit de faptul că „modalitatea de proiectare vădește un demers incorect din partea Eparhiei, pentru că deși urmărește același traseu de acces pentru clădirea ce se dorește a se edifica, deși există soluții tehnice care să nu altereze dreptul subsemnatului, totuși s-a recurs la această variantă vătămătoare”.
De asemenea, Sorin Pârvulescu a menționat că prin plasarea unei clădiri cu dimensiuni atât de mari în apropierea unei căi de acces pe care nu ar mai putea să o utilizeze, ar putea să apară prejudicii semnificative și imprevizibile. Primul efect negativ ar consta în încălcarea dreptului de a avea acces la curtea imobilului. Motiv pentru care, în opinia clujeanului, era imperativ necesar să se suspende aplicarea actului administrativ contestat pentru a preveni deteriorarea iremediabilă a zonei afectate de construcția clădirii sau afectarea drepturilor în mod ireversibil.
Pârvulescu spune că rămâne fără drum de acces, Eparhia și Primăria dovedesc contrariul
Prin întâmpinarea formulată, Eparhia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Cluj-Gherla a arătat că nu poate fi vorba despre încălcarea dreptului de acces în curtea imobilului, întrucât documentația de urbanism PUD reglementează și că se menține accesul auto și pietonal existent din str. Cardinal Iuliu Hossu, peste Canalul Morii. Eparhia a apreciat că nici condiția prevenirii pagubei iminente nu a fost dovedită în cauză, această cerință presupunând producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, greu sau imposibil de reparat.
„Susținerile invocate de către reclamant nu sunt de natură să dovedească în cauză existența unei pagube iminente.”, a apreciat Eparhia.
De asemenea, Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local au arătat în întâmpinare următoarele: „O concluzie în sensul instituirii pe cale administrativă sau judiciară a unei interdicții de construire până la soluționarea unor eventuale litigii legate de starea de proprietate sau servituți este nelegală, fără temei de drept și în contradicție flagrantă cu regimul proprietății reglementat constituțional. (…) Potrivit planșei de reglementări, pe parcelă este prevăzut un singur acces auto și un singur acces pietonal așa cum se prevede în regulament, reclamantul făcând o confuzie între accesul pe parcelă și accesul în imobilul propus (construcția nou propusă)”.
Instanța a respins definitiv cererea clujeanului
Magistrații de la Curtea de Apel Cluj a respins definitiv, la data de 11 iulie 2023, solicitarea formulată de Sorin Pârvulescu, ca neîntemeiată.
„Cu majoritate: Respinge excepţia lipsei de interes. Respinge recursul declarat de reclamantul Sorin Pârvulescu împotriva sentinţei civile nr. 1181 din 15.05.2023 pronunţată în dosarul nr. 2111/117/2023 al Tribunalului Cluj, pe care o menţine în întregime. Obligă recurentul să plătească intimatei pârâte Eparhia â Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Cluj-Gherla suma de 5950 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţată în data de 11.07.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Cu opinie separată în sensul admiterii excepţiei lipsei de interes în susţinerea recursului şi a respingerii recursului ca lipsit de interes.”, arată soluția pe scurt a instanței.
În susținerea deciziei, magistrații au arătat că susținerile lui Sorin Pârvulescu sunt eronate.
„Reclamantul susţine că din planşele anexate și regulamentul propus se evidenţiază două accese, însă această afirmaţie pare a fi eronată deoarece pe planşele foto se evidenţiază un acces auto și unul pietonal pe parcelă iar celelalte accese sunt accese în imobil, chestiune distinctă de accesul pe parcelă. (….) dacă s-ar accepta interpretarea reclamantului în sensul că PUD-ul ar trebui să vizeze si parcelele învecinate care nu sunt limitrofe celei studiate, s-ar ajunge la situaţia în care delimitarea teritoriului/parcelelor care ar urma să fie studiate prin PUD să rămână la discreţia beneficiarului PUD, deoarece s-ar putea considera că este o parcelă învecinată şi prima parcelă după parcela limitrofă, sau dimpotrivă, ar putea fi învecinată şi parcela a patra, după cea limitrofă, limitele fiind incerte. (…) Condiţia pagubei iminente presupune producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, greu sau imposibil de reparat iar iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată. Instanţa reţine că HCL a cărei suspendare se solicită nu conferă dreptul edificării lucrărilor de construire pentru beneficiar, aceasta trebuind să fie urmată de emiterea autorizaţiei de construire şi doar ulterior de începerea executării lucrărilor. Prin urmare, la acest moment, prejudiciul invocat de reclamant este unul viitor şi incert, câtă vreme nu s-a emis autorizaţia de construire, prin prisma şi a faptului că terenul reclamantului este unul liber, la acest moment.”, a motivat instanța.
