Chiriașii dintr-un bloc ANL așteaptă de 15 ani să devină proprietari. Legea le permite, dar Primăria Cluj-Napoca nici măcar nu a întabulat imobilul

Zeci de clujeni au fost prinși într-un labirint administrativ care le-a îngrădit visul de a deveni proprietarii locuințelor ANL în care stau cu chirie de peste 15 ani. Este vorba despre blocul de pe Calea Florești nr. 58B care a fost dat în administrarea Municipiului Cluj-Napoca în anul 2007. Administrația publică locală a închiriat apartamentele, însă imobilul nu a fost intabulat niciodată.

Astfel, oamenii s-au trezit că dreptul conferit de lege de a cumpăra locuințele după un an de chirie neîntreruptă nu se aplică în cazul lor. Primăria Cluj-Napoca a făcut promisiuni de-a lungul timpului că va rezolva problema, ba chiar a anunțat, prin anul 2012, că treaba e aproape rezolvată. Cu toate acestea, imobilul se află în exact aceeași situație ca acum 15 ani.  

Potrivit prevederilor legale, locuințele ANL fi achizitionate, după o perioada de închiriere de cel puțin un an, prin achitarea de rate lunare către autoritățile publice locale, prin contractarea de credite ipotecare, prin Programul Prima Casă sau cu achitarea integrala a preţului final. Însă, în cazul blocului de pe Calea Florești nr. 58B, chiar și după îndeplinirea cu strictețe a acestor condiții, legea nu a fost aplicată. Chiriașii și-au cerut drepturile ani la rând, însă Primăria Cluj-Napoca le-a blocat demersurile din cauza unei probleme administrative: blocul nu a fost înscris în cartea funciară și nu poate fi înstrăinat. Municipalitatea a avut grijă în această perioadă să îndulcească puțin gustul amar al realității prin promisiuni deșarte care nu s-au concretizat nici până în ziua de astăzi.

Promisiuni deșarte făcute de Primăria Cluj-Napoca  încă din 2012

În anul 2014, membrii Asociației Nonprofit de Locatari Bloc ANL de pe Calea Florești, nr. 58B au trimis o scrisoare dură către Primăria Cluj-Napoca prin care își exprimau nemulțumirile și arătau cum municipalitatea a încercat să-i păcălească. 

„Considerăm însă ca la nivel local s-a făcut foarte puțin pentru noi și, în consecință, ne manifestăm public protestul față de lipsa de interes a autorităților locale cu privire la tinerii care locuiesc în imobilele ANL existente la nivelul municipiului. (…) Am fost induși în eroare încă din anul 2012, când în cadrul ședinței de Consiliu Local din data de 10 aprilie specialiștii din cadrul Primăriei Cluj, întrebați dacă s-au făcut demersurile pentru intabulare, au susținut că mai trebuie făcută doar înscrierea la nivel de apartament”, spuneau locatarii în anul 2014.

Chiriașii afirmau în acel moment că imobilul nu este nici măcar înregistrat în cartea funciară, iar autoritățile locale au prezentat ca motive solicitarea de revendicare a terenului pe care este construit blocul de la adresa Clea Florești nr. 58B.

„Curios este faptul că în evidențele cadastrale, în cartea funciara 284567  este mentionat ca proprietar al terenului (drept de proprietate dobândit prin lege) Consiliul Popular al Municipiului Cluj-Napoca încă din anul 1980 (Ordin nr. 10 din 18.01. 1980, emis de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare)”, au susținut oamenii la acea vreme.

Pentru că Primăria Cluj-Napoca nu s-a arătat interesată de soarta locatarilor, mai multe persoane au decis să formuleze o acțiune în instanță împotriva administrației publice locale pentru a-și recăpăta drepturile. Până la acest moment nu a fost pronunțată o sentință judecătorească în acest sens, însă municipalitatea, sub presiunea procesului, a făcut primul pas pentru intrarea în normalitate. La începutul acestui an, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat o hotărâre privind însușirea Documentației tehnice de primă înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a unor imobile-terenuri, situate în municipiul Cluj-Napoca, Calea Florești nr. 58A și 58B. 

Bloc neîntabulat, dar conectat la curent, gaze și utilități

Deși acest imobil încă nu a fost înscris în cartea funciară, locuințele au fost racordate și beneficiază de servicii precum energie electrică, gaz, apă și canalizare.

Această ambiguitate legală nu face decât să amplifice confuzia și neputința locatarilor, care se confruntă cu o realitate paradoxală. Pe de o parte, ei își plătesc chiriile, asigură întreținerea și se bucură de avantajele unui cămin complet funcțional, cu toate utilitățile necesare. Pe de altă parte, oamenii se lovesc de incapacitatea de a transforma aceste locuințe în proprietăți personale, așa cum le permite legea.

Întrebările se înmulțesc: Cum este posibil ca o construcție care oferă toate serviciile esențiale să rămână într-un vid legal în ceea ce privește proprietatea? Cum este posibil ca un imobil neîntabulat să fie racordat la electricitate și gaz?

Locatarii nu cer decât să își transforme căminele în locuințe permanente și să-și asigure viitorul într-o manieră legală și corectă. Cu toate acestea, se pare că barierele administrative și întârzierile îi țin în continuare pe banca de așteptare.