Vlad Zaha, criminolog specializat în politici publice în domeniul drogurilor, cu studii la Universitatea Oxford, a criticat într-un interviu pentru RFI România strategia autorităților române de a își concentra eforturile asupra micilor consumatori de droguri, în loc să vizeze marile rețele de traficanți.
Cele mai importante declarații ale lui Vlad Zaha:
Este o strategie extrem de ineficientă pentru că se concentrează pe consumatori, pe micul trafic de droguri.
Reamintesc, 80% dintre toate dosarele DIICOT erau pentru cantități de substanțe mai mici de 5 grame. Un procuror antimafia, în loc să se concentreze pe tonele de droguri reale, zecile, sutele de tone care tranzitează România lunar, are 8 dosare ale unor tineri cu substanțe pentru posesie pentru consum propriu. Să pornești de la consumator către rețea este greșit. Este fals. Avem SRI, SIE, DIICOT care trebuie să se concentreze pe interceptări și pe infiltrări în marile rețele, pe care, cu siguranță, ar putea să să le descopere sau să le cunoască dacă nu ar avea 80% din muncă, din birou ocupat cu cantități așa de puține.
Vă reamintesc că în România avem cel puțin un milion de tineri între 16 și 25 de ani care au consumat cannabis cel puțin o dată, doar în această grupă de vârstă și doar cannabis. Ăsta este studiul lui Mihai Copăceanu din 2019 „Sex, alcool, marijuana și depresie în rândul tinerilor din România”.
Vă dați seama ce ar însemna să se înceapă o întreagă campanie publică cu poliție, jandarmi, poate chiar și armată, împotriva a jumătate din grupa de vârstă de tineri din România?
Este ceva pentru care, în primul rând, ne-ar trebui fonduri cam cât are bugetul armatei americane. În al doilea rând, este ineficient.
Ne permitem să persecutăm jumătate din populația României sau trebuie să eficientizăm munca pentru uriașele rețele care aduc droguri cu bărci, cu mașini, cu avioane, pe sub pământ, pe apă, prin aer?
Asta este, de fapt, munca care ar trebui făcută, în sensul abandonării acelor 80% dintre toate dosarele DIICOT și concentrării exclusive asupra uriașului trafic de droguri care tranzitează România și care are și o piață de desfacere foarte mare în România.
Ar trebui concentrarea exclusivă asupra traficului și un model de sănătate publică asupra posesiei de droguri pentru consum propriu, în sensul nepedepsirii penale a celor cu cantități mici de substanță asupra lor.
Aici nu vorbesc despre condus sau condus sub influență. Doar prin informare și educare fără amenințarea bâtei peste capul omului poți ajunge în situația în care să previi în mod real urcatul la volan sub influența drogurilor, eventual și sub influența alcoolului.
Spunea și psihologul și cercetătorul Mihai Copăceanu că exact prin aceste procese de grup și procese individuale poate un om să fie prevenit din a se urca la volan, nu cu pedepse.
Ca să nu se mai întâmple asemenea tragedii sau că măcar să ne dăm seama de ce vom asista în continuare la astfel de dezastre este esențial să realizăm că răspunsul politic de acum este eronat, că suntem într-o luptă împotriva traficului și consumului de droguri de cel puțin 23 de ani, luptă la care deja majoritatea statelor europene renunță în sensul micilor consumatori, în pare parte pentru eficientizarea luptei cu tonele de droguri.
Nu vom putea aresta milioane de tineri români. Este ineficient și e mult mai dăunător decât majoritatea consumului de droguri neproblematic. În schimb, ce putem face este să luăm toți banii respectivi de la poliție, jandarmerie, tribunale de probațiune și închisori, unde am încarcera acest milion de tineri.
Doar pe structura centrală avem peste 5.000 de dosare la București anual, unde majoritatea este pentru micul trafic sau pentru mica posesie de droguri, mai puțin de 5 grame. Să luăm acești bani și să îi dăm către asistență, prevenire și sănătate. Și pe de altă parte, inevitabil, eficientizăm munca reală pe care trebuie să o facă DIICOT, poliția și serviciile secrete. Este și o problemă de apărarea națională.
Este ireal să ne concentrăm în continuare pe micii consumatori în timp ce majoritatea traficului de droguri este nedepistat. Pe ultimul studiu al Agenției Naționale Antidrog 84% dintre tinerii care au răspuns în mediul online că iau parte în activități publice au declarat că ar putea să facă rost de droguri ușor sau foarte ușor. Despre ce vorbim? Despre reînnoirea războiului? Cred că este greșit.
Citește tot articolul pe RFI România
