Gazeta de Cluj a obținut o copie a declarației dată de un angajat al Departamentului de Justiție din Districtul de Nord al Illinois-ului, situat în Chicago în care omul explică care sunt motivele pentru care Mihai Chezan, cunoscut pentru tunul imobiliar Tower, este dat în urmărire internațională fiind condamnat în urma unei anchete realizate de FBI. Pe de altă parte, reprezentanții statului român sunt așteptați să dea o explicație despre modalitatea în care Mihai Chezan a reușit să obțină documente de identitate în toamna anului 2022, în situația în care clujeanul fugea prin Europa de justiția americană. Gazeta de Cluj vă prezintă cum arată poza lui Chezan folosită la darea lui în consemn, dar și setul de amprente al omului de afaceri. Nu de alta, dar cine are de gând să dea noroc cu el să se aștepte la niște pete negre de.. tuș.
Mihai Chezan este unul dintre personajele Clujului, care a reușit să depăseașcă granițele comunei Frata, locul unde s-a născut, și să ajungă, poe de o parte, în istoria imobiliară a municipiului Cluj-Napoca, și, pe de alta, în anchetele FBI din America.
Despre periplul pe care l-a avut în instanțele din România este jenant să discutăm, de rușinea magistraților care au preferat să lase cu ochii în soare aproape 100 de persoane care l-au acuzat pe Chezan de înșelăciune și să îl achite pe fostul inculpat de acuzații.
Gazeta de Cluj a intrat în posesia declarației date de un angajat al Departamentului de Justiție din SUA în care este expus cazul românului acuzat de fraudă.
În justiția din America cazul lui Chezan indicativul 10 CR 905-1, iar ancheta FBI este despre cum Chezan se ocupa de aranjarea unor căsătorii fictive pentru ca străinii să primească cetățenie americană în mod ilegal. În SUA, Chezan a fost trimis în judecată și, spre deosebire de sistemul de justiție din România, subordonat corupției, acolo el a fost condamnat la 36 de luni de închisoare. Pentru că nu a respectat ordinul de a se preda pentru a-și începe sentința, Chezan este căutat în Statele Unite pentru a-și executa această pedeapsă. Pe numele lui figurează o cerere de extrădare. Dacă Chezan este identificat de poliția unui stat cu SUA are acord de extrădare, se ”aprinde” un licurici care indică faptul că persoana respectivă trebuie reținută și extrădată.
România are un acord de acest tip cu America, doar că anumiți șefi din Ministerul de Interne îl folosesc pe post de hârtie igienică. Altfel nu se poate explica cum Mihai chezan a reușit să treacă printr-un proces penal în Cluj-Napoca, să dea ochii cu polițiști, procurori, oameni politici, etc, să fie achitat de acuzații și nimeni să nu vadă că el ar trebui să facă 3 ani de pușcărie.
Prima dată au fost căsătoriile fictive
O investigație realizată de Biroul Federal de Investigații (FBI) a dezvăluit că, în perioada 1999 și 2005, cu precădere în statul Illinois, Chezan, a recrutat și a aranjat pentru cetățenii americani și străini să încheie căsătorii fictive în scopul ca cetățenii străini să obțină fraudulos rezidență legală sau cetățenie în SUA. În schimbul căsătoriei cu un cetățean străin, Chezan le promitea cetățenilor americani între 5.000 și 8.000 dolari sau că vor fi despăgubiți prin plata facturilor lunare de către soțul sau soția care dobândea cetățenia. El asista la căsătoriile fictive și le facilita oamenilor obținerea actelor de identitate, certificatelor de naștere și licențelor de căsătorie. De asemenea, Chezan îi ghida la Primăria din Chicago, unde erau oficiate căsătoriile, se ocupa de fotografiile imigranților cu bani și de cererile cetățenilor non-americani pe care le depunea la Serviciului de Imigrare și Cetățenie al SUA. La pachet venea și un set de ”instrucțiuni” de folosire a căsătoriilor fictive pentru ca ele să pară în ochii angajaților Serviciului de Imigrare cât se poate de legitime: numele soților apăreau împreună pe conturi bancare comune, asigurările erau făcute la ambii soți. De asemenea, contracte de închiriere, cele de închiriere sau cumpărare a mașinilor, facturile de utilități, toate erau emise pe numele ambilor soți. La fel, soții fictivi erau puși să memoreze date fictive comune sau informații biografice ale partenerului. Astfel că oamenii păreau îndrăgostiți și căsătoriți în mod real.
Cu siguranță, multe dintre cuplurile ”oficiate” de Mihai Chezan îi păstrează încă amintirea vie în memorie!
Spre exemplu, în anul 2000 Chezan i-a dat unei americance 10.000 de dolari pentru ca femeia să se căsătorească fictiv cu un bărbat care își dorea cetățenie americană. Prima transă, de 5.000 dolari, a fost dată înaintea de semnarea actelor, iar restul a fost plătit după obținerea cetățeniei. Chezan a coordonat fotografierea cuplului în timpul și după ceremonia de căsătorie pentru ca cetățeanul non-american să poată furniza fotografiile oficialilor USCIS. În data de 28 august 2000, Chezan și cetățeanul non-american au depus la USCIS formulare de cerere de cetățenie falsă și frauduloasă. La data de 15 decembrie 2005, USCIS a programat o interviu de căsătorie pentru cuplu, iar cetățeanul american a primit instrucțiuni de la Chezan să obțină o carte de identitate din Illinois cu numele și adresa cetățeanului non-american. La data de 21 decembrie 2005, Chezan a însoțit cuplul la interviul de căsătorie susținut la Serviciul de Imigrări, iar cuplul a prezentat oficialilor USCIS informații false și frauduloase despre căsătorie și formularele de cetățenie. Formularele conțineau declarații false, inclusiv locuința actuală și anterioară a soțului cetățean american și faptul că căsătoria nu a fost încheiată în schimbul unui beneficiu sau pentru a obține statut de rezident permanent legal în Statele Unite.
La data de 21 decembrie 2005, proaspătul cuplu, susținut la fiecare pas de Chezan, a prezentat documente false pentru obținerea actelor de cetățenie.
Însă, cei trei au fost prinși și acuzați de folosirea de acte false și frauduloase.
Cum a stat Chezan în fața justiției din SUA
La data de 26 octombrie 2010, Chezan a fost acuzat de mai multe infracțiuni (conspirație la comiterea fraudării căsătoriilor, prezentarea de declarații false, cinci capete de acuzare pentru fraudă și utilizare abuzivă a vizelor, permiselor și altor documente).
În 11 octombrie 2011, însoțit de avocatul său, Chezan a apărut în fața judecătorului și a fost eliberat pe cauțiune, cu condiția, printre altele, să se prezinte la toate audierile instanței. Chezan a recunoscut faptele de fraudă și utilizare abuzivă a vizelor, permiselor și altor documente, și a depus două cereri de retragere a recunoașterii de vinovăție, dar acestea au fost respinse.
La data de 8 ianuarie 2016, însoțit de avocatul său, Chezan a apărut în fața Curții de District a SUA pentru Districtul de Nord al Illinois-ului pentru pronunțarea sentinței. Bazându-se pe recunoașterea vinovăției lui Chezan pentru două dintre capetele de acuzare din actul de acuzare, Curtea l-a condamnat pe Chezan la o pedeapsă totală de 36 de luni de închisoare și a emis o hotărâre împotriva lui Chezan, care este definitivă și obligatorie. Chezan a fost eliberat pe cauțiune și i s-a ordonat de către Curte să se predea singur pentru a-și începe sentința de închisoare la data de 1 iunie 2016, dată care ulterior a fost prelungită la cererea lui Chezan până la data de 8 iunie 2016. Chezan nu s-a predat conform ordinului, iar Curtea a emis un mandat de arestare pe numele său la data de 10 iunie 2016. Documentele în baza cărora Chezan a fost condamnat confirmă faptul că a fost condamnat pentru infracțiuni pentru care se cere extrădarea.
Astfel, Chezan a devenit fugar!
Potrivit datelor din cadrul Departamentului de Justiție, Chezan a fost arestat provizoriu în 29 iulie 2017 în Brandenburg, Germania, dar ulterior a fugit. Apoi, autoritățile italiene au informat că l-au arestat pe Chezan în 11 aprilie 2020, în Roma, Italia.
Însă, autorităție din România, acest prieten ”strategic” al Americii, l-au lăsat pe Chezan să facă nestingherit afaceri prin țară și, bașca, i-au eliberat și un document de identitate pentru ca omul să poate fi un onest om de afaceri.
Mihai Chezan, un fugar anchetat de FBI, așteaptă să primească 2 milioane de euro
În contextul datelor publicate în cadrul acestui articol, în deciziile justiției din România Mihai Chezan este etichetat ca un onest om de afaceri. În 2014 el a fost trimis în judecată de procurorii DNA Cluj sub acuzația că a înșelat 100 de persoane și a cauzat un prejudiciu de aproximativ 6 milioane de euro. În februarie 2022 judecătorul Mihai Lupea de la Tribunalul Cluj l-a achitat pe inculpat și, la scurt timp, magistratul a intrat în pensie. În plângerile făcute la DNA Cluj, oamenii au acuzat că au plătit diverse sume de bani pentru a cumpăra apartamente în blocul Tower din cartierul Mănăștur. Chezan nu a mai terminat construcția, invocând criza imobiliară, dar nu le-a dat oamenilor banii înapoi spunând că au fost folosiți pentru a ridica imobilul pe care nu a mai reușit să îl termine.
Potrivit informațiilor neoficiale, Chezan a fost sprijinit în afacerea imobiliară de politicieni locali, care acum susțin interesele României în Parlamentul European. La emiterea deciziei de achitare a contat și faptul că o mare parte dintre persoanele care l-au acuzat de înșelăciune imobiliară au fost despăgubite de omul de afaceri clujean Dorin Bob, care a preluat afacerea Tower. Modul în care au decurs relațiile între afacerile lui Chezan și cele ale lui Dorin Bob a fost extrem de deficitar pentru cel din urmă. În urma acordurilor semnate între societățile celor doi, partea în spatele căreia se află Chezan a câștigat un proces la Tribunalul Comercial Cluj în urma căruia Chezan ar urma să primească două milioane de euro. Însă, recent, Curtea de Apel Cluj a dat o sentință în baza căreia executarea silită începută împotriva firmelor lui Bob a fost suspendată.
La americani nu poți să scapi de pedeapsă pe motiv de prescripție
Potrivit legilor SUA, termenul de prescripție pentru acuzațiile în baza cărora Chezan a fost condamnat se regăsește în Secțiunea 3282 a Titlului 18 al Codului Statelor Unite ale Americii:
„Cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel în mod expres, nicio persoană nu poate fi persecutată, judecată sau pedepsită pentru nicio infracțiune, cu excepția celor capitale, decât dacă actul de acuzare este formulat sau informația este instituită în termen de cinci ani după săvârșirea infracțiunii respective.”
Odată ce un act de acuzare începe să își facă efectele într-o curte federală de district, așa cum s-a întâmplat în cazul acuzațiilor aduse lui Chezan, termenul de prescripție este suspendat și nu mai curge. Acest lucru împiedică un infractor să scape de justiție doar prin ascunderea și rămânerea fugitiv pentru o perioadă îndelungată. În mod specific, în legătură cu infracțiunile pe care Chezan le-a recunosc pentru a primi o condamnare redusă, faptele au avut loc în jurul datei de 21 decembrie 2005. Deoarece actul de acuzare a fost depus la data de 26 octombrie 2010, acuzațiile au fost formulate în termenul de cinci ani prescris, iar urmărirea penală a lui Chezan nu a fost prescrisă în baza termenului de prescripție.
Nu există un termen de prescripție în conformitate cu legea Statelor Unite ale Americii care să restricționeze executarea pedepsei impuse lui Chezan în acest caz. Conform legilor Statelor Unite ale Americii, termenul de prescripție pentru o infracțiune penală este satisfăcut atunci când guvernul formulează acuzații împotriva inculpatului în cadrul termenului de prescripție stabilit. Odată ce termenul de prescripție este satisfăcut pentru infracțiunile pentru care au fost formulate acuzații, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Chezan, nu se mai impune un alt termen de prescripție în conformitate cu legea pentru a restricționa momentul în care un inculpat trebuie să înceapă să execute pedeapsa impusă de instanță. Cu alte cuvinte, o pedeapsă cu închisoarea impusă de instanță nu este supusă unui alt termen de prescripție, iar inculpatul trebuie să execute întreaga pedeapsă impusă în cele din urmă de către instanță. Conform legilor SUA, executarea pedepsei unui inculpat nu începe până când inculpatul intră efectiv, sau reintră, în caz de evadare, în custodie. Spre deosebire de modul în care acționează justiția în România, la americani, simpla trecere a timpului fără închisoare nu constituie executarea pedepsei.
Plângerile penale împotriva fugarului Chezan au rămas fără efect
Pe parcursul anilor, Dorin Bob a depus plângeri penale împotriva lui Chezan și a celor care l-au ajutat în demersurile întreprinse, dar niciuna nu a ajuns să fie judecată. Motivele au fost ori că procurorii au clasat plângerile, ori judecătorii le-au respins.
El a depus plângeri împotriva lui CHEZAN MIHAI DUMITRU, BOCŞA NICOLAE și a avocatului IELCIU ANDREI MIHAI, dar niciuna nu a avut vreun succes.
”Sesizarea se referă la faptul că numiții CHEZAN MIHAI DUMITRU ,BOCŞA NICOLAE și IELCIU ANDREI MIHAI ar fi constituit un grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii unor infracțiuni de șantaj, înșelăciune și delapidare, în dauna persoanei vătămate și a unei societăți comerciale, în vederea obținerii unor foloase necuvenite. De asemenea, s-a precizat că în conținutul denunțului înregistrat în prezenta cauză s-a arătat că numiții CHEZAN CLAUDIA ELENA, Bocșa Nicolae și funcționarii bancari au constituit un grup infracțional organizat în vederea săvârșirii unor infracțiuni de delapidare cu consecințe deosebit de grave în dauna societății AHQ Management, însă ulterior s-a constatat că grupul infracțional era deja format de către Chezan Mihai, Bocșa Nicolae și Ielciu ANdrei Mihai încă de la sfârșitul anului 2016, iar Chezan Claudia Elena și funcționarii bancari aderând la această structură infracțională în cursul anului 2019, în scopul comiterii infracțiunii de delapidare”.
Însă, procurorii au decis că nu sunt îndeplinite elementele constitutive pentru infracțiunile de înșelăciune, șantaj, delapidare și fals intelectual.
BUDA asta …
Poate Mihai Chezan e doar un personaj, o persoană (pesona în latină înseamnp caracter teatral, mască de teatru), o stafie, acoperitoare; puținătea pozelor (trei din care una-i făcătură și alta arată pe altcineva) și USAMV, iarăși, cu terenul.
Ma kak numai pe Buda…, numai atunci opresc masina și ma și pish.