Pe 20 septembrie, miercuri, de la ora 15:00, va avea loc ședința de urbanism unde se va discuta despre PUZ-ul de restructurare urbană a platformei Carbochim. Într-o postare pe grupul de Facebook „Clujul Civic”, o clujeancă a vorbit pe larg despre viitorul proiect Iulius Carbochim.
Ea a tras un semnal de alarmă precizând că sloganul proiectului „Cea mai faină parte din Cluj este viitorul” este doar un ambalaj ieftin, adevărul fiind cu totul altul.
Potrivit reglementărilor urbanistice propuse prin PUZ pentru Carbochim se vor construi 4 niveluri de parcare subterană, ceea ce înseamnă mai multe mașini, mai mult trafic, mai multă aglomerație și poluare, plus alte consecințe negative.
Textul integral al postării:
„Aproape 1 kilometru de mal al Someșului excavat la o adâncime de peste 12 metri și apoi betonat pentru construirea parcării subterane. Sigilarea Someșului va fi apoi camuflată cu o terasă “verde” peste subsol denumită “grădină urbană”.
Două rampe auto de acces în parking pe malul Someșului. Deși administrația locală vorbește de axa de mobilitate alternativă de-a lungul Someșului, de coridorul ecologic al Someșului sau de culoarul verde-albastru al râului.
O rampă de acces în parcarea privată pe spațiul public al Pieței 1 Mai. Sigur, nu e primul caz de privatizare a unui spațiu public din oraș. Clădirea de birouri de pe Str. Cuza Vodă nr. 1 are și ea rampa de intrare în parcarea privată subterană pe spațiul public, pe Str. Tipografiei. Alt exemplu elocvent: Iulius Mall a fost construit peste un spațiu public verde al orașului, Parcul de Est. Ceea ce ne arată un parteneriat de tradiție între investitorul privat și instituțiile publice locale, dar un parteneriat păgubos pentru interesul public.
Doar 7% spațiu verde pe sol natural, adică de 4 ori și ceva mai puțin decât se prevede prin PUG, pentru zona de restructurare industrială, UTR Rim Carbochim, care e și cea mai amplă zonă reglementată prin acest PUZ, reprezentând peste 80% din totalul suprafeței studiate. Ce vedeți “verde” în randarea din cometarii este în cea mai mare parte spațiu verde peste subsol, terase înierbate sau fațade cu jardiniere.
De 5 ori mai multe construcții de malul Someșului decât permite actualul PUG, adică POT 5% pentru UTR Ve, față de 1% cât se prevede în PUG. Dacă vă uitați atent o să identificați mai multe construcții în zona malului, la numai 10 metri de luciul de apă.
0 clădiri păstrate în zona de restructurare industrială, denumită UTR Rim_Carbochim. Asta deși prin PUG se impune pentru aceste zone păstrarea patrimoniului industrial valoros și integrarea lui. Sigur ați auzit despre cele două clădiri păstrate, doar că acestea sunt în zona construită protejată, UTR SZCP-Et. Atenție, valoarea clădirilor este în primul rând cea care condiționează păstrarea lor, nu starea clădirilor. Deci argumentele “sunt niște ruine” sau “armăturile sunt corodate” nu țin. Ansamblul industrial Carbochim are o istorie de 75 de ani și este parte a istoriei industriale a orașului Cluj, o parte de istorie care nu trebuie tratată desigur nostalgic, dar haideți să nu o tratăm nici amnezic.
13 hectare de oraș demolate. Puteți calcula voi câtă poluare va genera o asemenea operațiune de demolare și ce volum de moloz nereciclabil va trebui transportat și depozitat? Mai apoi în locul acestor clădiri demolate se vor construi alte construcții noi din materiale obținute în cea mai mare parte prin metode extractive, materiale prelucrate în industrii poluante, materiale care sunt la rândul lor nereciclabile post-utilizare. De aceea, în discuția despre demolare trebuie luate în calcul și consecințele sociale și de mediu, pe lângă cele culturale și istorice prezentate mai sus.
Ce arată toate aceste cifre? Arată că vorbim fără îndoială despre o afacere extrem de profitabilă.
Dar este vorba de o afacere care pune sub semnul întrebării politicile urbane anunțate de Primărie: culoarul verde-albastru al Someșului, coridorul ecologic al Someșului, axa de mobilitate alternativă de-a lungul Someșului, dimensiunea verde a orașului, calitatea vieții, orașul celor 15 minute, orașe pentru oameni nu pentru mașini, descurajarea traficului auto, orașul neutru energetic până în 2030, “nu construim catedrale în deșert”.
Mâine PUZ-ul se discută din nou în cadrul Comisiei Tehnice a Primăriei și administrația locală are ocazia să demonstreze să aceste sintagme nu sunt doar vorbe, ci politici urbane aplicate consecvent”.
Din câte am observat clujeni au devenit foarte cârcotași, dacă se face ceva în orașul asta se găsesc repede niște cârcotași nemulțumiți de ce face ,dacă nu se face la fel apar mulți sa critice de ce nu se face !!!
Sincer cred ca cei care fac comentarii aiurea referitor la lucrurile pe care primăria le face, nu au ce face sunt genul de oameni frustrați, nemulțumiți tot timpul, chiar nemulțumiți și de propria lor viata !!
Mai bine era să fi lăsat Cluj ul cum era , și să se construiască în afara lui.
Cel cu anunțul nu este născut în Cluj Napoca ieste o vinitură. Dacă ieste adevărat atunci îi ieste ciudă. Ăstea din afara Clujului la toți le este ciudă. Dacă se face ceva frumos.
Vasile Clujeanu’ mergi din nou la școală……poate se prinde ceva de tine….. E plină tara de oameni ca tine…..care nu știu să scrie și să citească dar au bani și foarte multe păreri.
Moloz nereciclabil @Andrei Narita …. vorbim dar nu facem nimic
De ce? In 30 ani nimeni nu se gândește la linii de prelucrare a deșeurilor, in cazul platforma carbochim o să fie deșeuri din construcții deci : concastor care selectează tot inclusiv metalul din betoane deci daca se vrea se poate dar nimeni nu știe sau nu vrea
In UK sunt firme care aceasta le este activitatea reciclare materiale de construcții PS cel mai bine valorificat deșeu este rigips