Arheologii din Alba Iulia au prezentat marți o serie de descoperiri foarte importante, realizate în ultimele două luni, cu prilejul unor săpături preventive în zona extinderii cimitirului municipal.
Printre acestea, mormântul de incinerație al unei femei romane bogate din vechiul oraș Apulum, pe care aceștia l-au catalogat drept „unul dintre cele mai bogate morminte descoperite în oraș”.
Opt bijuterii din aur și un mic vas unicat din bronz au fost găsite în acest mormânt, descoperit după săpăturile generate de o serie de distrugeri în cimitirul orașului.
În urmă cu câteva luni, muncitorii care săpau gropi acolo au distrus cu excavatorul un sarcofag rar, inscripționat cu chipul Medusei și vechi de 1.700 de ani.
Așa s-a ajuns la săpături preventive în zona respectivă.
Arheologul George Bounegru a explicat că vasul de bronz găsit în mormântul femeii romane este unicat la nivelul provinciei Dacia. Tot acolo a mai fost descoperită o casetă de farduri care a aparținut acesteia.
Pe lângă bijuteriile din aur, caseta de farduri și vas, au mai fost descoperite și vase de ceramică din Roma Antică, dar și o coasă romană întreagă.
Totul a fost ținut secret timp de două luni, pentru ca situl să nu fie atacat de braconieri.
„Cercetarea arheologică ne-a uimit și pe noi, prin rezultatele care au ieșit la iveală. Știam că vor fi complexe arheologice, nu știam densitatea acestora și, ca întotdeauna, pământul rezervă surprize.
Ne-am temut, pentru că piesele valoroase au ieșit încă de la început, de un eventual braconaj sau de intervenții neautorizate în zonă.
Au fost descoperite până în momentul de față un număr de 56 de complexe arheologice. Mai este o mică suprafață de decopertat”, a spus George Bounegru.
Dintre cele 56 de complexe, 19 sunt funerare, adică morminte din perioada romană, 14 sunt morminte de incinerație și 5 sunt de înhumație.
Partea interesantă este că cea mai mare parte a lor nu au fost jefuite, astfel încât arheologii au putut să găsească un inventar bogat.
Săpăturile au fost finanțate de Primăria Alba Iulia.
Descoperirile vizează mai multe perioade istorice
Descoperirile se încadrează cronologic mai multor epoci istorice. Cronologic, cele mai vechi aparțin fazei a III-a a culturii Coțofeni, datate aproximativ la începutul mileniului III a Chr., spun arheologii.
Materialele arheologice descoperite sunt reprezentative pentru această perioadă.
Cele mai numeroase descoperiri aparțin totuși perioadei romane. De altfel, suprafața investigată se află în situl arheologic Apulum.
„Dintre complexele arheologice databile în această perioadă, un număr de 19 reprezintă morminte cărora li se adaugă un complex ce conține craniile de la trei subiecți adulți. Mormintele sunt în special de incinerație, cea mai mare parte fiind nejefuite.
O mențiune specială se cuvine a fi făcută unui mormânt de incinerație cu groapă ovală și marginile arse ritualic. Inventarul funerar descoperit cuprindea: un vas de lut, un vas de bronz, o cutiuță pentru farduri de la care s-au păstrat elemente metalice (bronz) de furnitură și cheia din bronz a acesteia.
Un cercel din aur, un pandantiv confecționat dintr-un denar republican la care erau atașate două tortițe din aur, precum și un număr de 6 mărgele confecționate tot din aur întregeau inventarul.
Alăturat se afla un alt mormânt care avea de asemenea în inventar un cercel din aur și resturi de la o cutiuță similară, păstrată doar prin elementele de bronz care erau aplicate.
Mormintele erau grupate pe familii și sunt datate cu monede în faza canabelor Legiunii a XIII-a Gemina.
Atât vasul de bronz, unic în peisajul descoperirilor funerare de la Apulum, cât și piesele din aur sunt susceptibile de a face parte din categoria Tezaur, pentru ele declanșându-se procedura de clasare.
Vasul din bronz face parte din categoria balsamaria cu corpul globular fără decor, având atașele torții decorate antropomorf. Este, după cunoștința noastră, singurul de acest tip descoperit în fosta provincie Romană Dacia, și singurul vas de bronz descoperit într-un mormânt la Apulum”, au transmis arheologii Muzeului Național al Unirii, într-o comunicare dedicată descoperirilor.
Cronologic, ultimul complex descoperit este o locuință semi-adâncită databilă pe baza materialului ceramic în evul mediu timpuriu.
Colectivul de cercetare a fost compus din dr. George Bounegru și dr. Ilie Alexandru Lascu.
Sarcofagul de la care a început întreaga cercetare a zonei a fost distrus cu excavatorul cu prilejul extinderii cimitirului municipal. Atunci, administratorul cimitirului, o firmă privată, a săpat fără descărcare arheologică.
Administratorul firmei, Ion Radu Bogdan, a precizat atunci pentru presa locală că groapa în sine a fost făcută de un muncitor cu excavatorul care nu își putea da seama că are în față un sarcofag roman și a adăugat că oricum, prin lege, nu avea nevoie de o descărcare arheologică.
Poliția a deschis un dosar penal, care deocamdată nu a dus nicăieri.
Sursa: g4media.ro
