Rușinea RADP Cluj-Napoca, spălată cu fonduri norvegiene, după ce a luat bani de la clujeni pentru servicii închipuite

Pe platforma de stocare temporară administrată de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca sunt depozitate în prezent aproape 200.000 de tone de deșeuri. Vorbim despre un munte de gunoaie care s-a format în aproape 10 ani, dar care nu a putut fi eradicat, chiar dacă s-au făcut investiții masive în acest sens, iar clujenilor li s-a băgat pe gât o factură consistentă la salubritate care era formată din costurile aferente sortării și depozitării deșeurilor. 

Eșecul RADP și rușinea puturoasă de la Pata Rât ar urma să fie spălată cu fonduri norvegiene, prin proiectul „Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” (RTD-CCP) în cadrul Programului RO-Mediu Apel de Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozite municipale temporare.

Astfel, municipalitatea a încheiat, în luna octombrie a anului trecut, un parteneriat cu compania norvegiană GS MILJOCONSULT Geir Saether pentru implementarea de măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozitul municipal temporar. 

Valoarea totală a proiectului este de 12.308.750 lei, din care cuantumul finanțării nerambursabile primită prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2014-2021 este de 10.462.437 lei (85% din valoarea eligibilă aprobată), iar cuantumul finanțării nerambursabile primită din bugetul național este de 1.846.312 lei (15% din valoarea eligibilă aprobată). La încheierea parteneriatului s-a stabilit că proiectul va fi implementat în perioada 24 noiembrie 2022 și 30 aprilie 2024. Cu toate acestea, proiectul a fost lansat numai în martie 2023, cu o întârziere considerabilă.

Banii clujenilor, aruncați la gunoi

Cuprinși de un entuziasm nemărginit, primarul Emil Boc și directorul RADP Ion Pantelimon au uitat să menționeze că pentru sortarea, transferul și depozitarea deșeurilor, clujenii au plătit sume frumușele cuprinse în facturile la salubritate. Gazeta de Cluj a scris în nenumărate rânduri cum instituția din subordinea Primăriei Cluj-Napoca încasa anual sume colosale în schimbul unor servicii imaginare pe care nu a ajuns niciodată să le presteze. Mai exact, înainte ca CMID să fie recepționat, activitatea de tratare și relocarea a deșeurilor era efectuată de RADP Cluj Napoca la platforma de stocare temporară.  Operatorii de salubrizare aduceau gunoiul de la populație sub formă brută, iar Regia facturea un tarif de 336,74 lei/tonă +TVA firmelor care operează pe raza județului Cluj, compus din 248,29 lei/tonă – tariful de depozitare la CMID, 61,9 lei/tonă – tariful de tratare a deșeurilor pe platforma RADP și 26,55 lei/tonă – tariful de relocare a deșeurilor de pe platforma RADP la CMID Cluj. Problema este că o bună parte din cantitățile aduse pe platforma de stocare temporară încă se află acolo, fără să fie sortate sau depozitate în CMID. Astfel, tarifele percepute nu se explică. Deșeurile au rămas în rampa RADP ca o mărturie clară a faptului că cei care au gestionat serviciul de salubritate al Clujului, în frunte cu decidenții care se lăudau că sunt în căutare de soluții zi și noapte, au fost depășiți de situație. Muntele de gunoaie a rămas pe loc pentru că, dacă ar fi fost transportat la CMID, celula I s-ar fi umplut mult mai devreme decât se preconizează. Astfel, s-a ajuns la un „compromis” prin care s-au încasat nejustificat bani pentru servicii care nu au fost prestate, chiar dacă munca a fost făcută doar pe jumătate. Marele noroc al municipalității a fost proiectul cu fonduri europene prin care, cel puțin în teorie, urmează să se facă curățenie la Pata Rât și să spele eșecul RADP.  Potrivit unui studiu realizat de primărie, relocarea deșeurilor la CMID, ar impune un cost de 59.920.610 de lei, în timp ce implementarea soluției optime descrisă în proiect va costa municipalitatea 8.634.085 de lei, sumă acoperită cu fonduri norvegiene. 

În urmă cu un an, primarul Emil Boc vorbea cu patos într-o ședință de Consiliu Local despre impactul major pe care îl va avea proiectul a cărui valoare a umflat-o de la 2 la 5 milioane de euro ca să facă o impresie bună pe cameră. Chiar dacă proiectul de hotărâre se afla în fața tuturor consilierilor prezenți, nimeni nu și-a permis să-l tragă pe edil cu picioarele pe pământ și să-i comunice valoarea reală a investiției. 

„Uitați, 5.000.000 de euro! Oamenii aceștia, mâna asta de oameni au adus pentru Primăria municipiului Cluj-Napoca, și banii ăştia nu se cheltuiesc din bugetul local, pentru că acum trec la partea a doua și spun de ce este important acest proiect. Trebuie să știți că nu mai cheltuim bani să relocăm o parte din deşeurile care sunt. Acei bani trebuie plătiți din bugetul local, din buzunarele clujenilor și ar fi aglomerat și celula de la CMID, care s-a finalizat, deci economie majoră de resursă financiară. Asta înseamnă respect față de de banul public.”,a declarat primarul Emil Boc în ședința din data de 18 octombrie 2022, când a fost aprobată încheierea acordului de parteneriat. 

Muntele de gunoaie din Pata Rât, avizat de APM în anul 2015

Platforma de stocare temporara a deşeurilor a funcționat în baza unei autorizații de mediu emisă în anul 2015 și revizuită în martie 2021. Conform RADP Cluj-Napoca, în cadrul platformei de stocare temporara a deşeurilor se desfăşoară activitatea de sortare a deşeurilor municipale în vederea valorificării deşeurilor cu scopul reciclării acestora. 

Potrivit celui mai recent raport de activitate al Consiliului de Administrație al RADP Cluj-Napoca, în perioada ianuarie 2022- decembrie 2022, la platforma pentru stocarea temporara a deșeurilor municipale au avut loc activități de preluare, sortare şi relocare de deşeu, în colaborare cu firmele de salubritate la nivel de județ pentru preluare, printre care se numără Eco Smart SRL, privind valorificarea în urma sortării și în vederea eliminării finale. Deşeul rezultat în urma sortării şi fiind considerat nevalorificabil a fost transportat şi depozitat la CMID Cluj pentru eliminare, se menționează în document. 

De asemenea, raportul relevă faptul că în anul 2022, pe platforma de stocare temporară a RADP, a fost preluată o cantitate totală de 201.855 de tone. În intervalul de 1 ianuarie 2022 – 25 mai 2022 au fost depozitate 62.778,78 de tone deşeuri ce proveneau de la pe platforma de stocare temporara a deşeurilor. Menționăm că la data de 25 mai 2022 activitatea de depozitare la celula 1 CMID a fost predată către societatea Supercom SA. Până la acea dată, activitatea de administrare a depozitului de deşeuri din cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor Cluj – Celula 1 a fost atribuita Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca de către Consiliul Județean, în baza contractului de delegare a gestiunii activității de operare şi administrare a depozitului de deşeuri nr 26067/221 din 31.07.2020.