Un proiect imobiliar marca Regele Betoanelor reavizat de Primăria Cluj-Napoca

Omul de afaceri Gicu Buzdugan, cunoscut drept ”Regele Betoanelor” din Cluj-Napoca, are în sertarele urbaniștilor de la Primăria Cluj-Napoca un proiect imobiliar din 2021, care ar urma să se construiască în viitorul apropiat la intersecția străzilor Porțelanului cu Tăbăcarilor. Pe fondul nemulțumirilor vecinilor și a faptul că nu este respectat regimul de înălțime din zonă, proiectul nu a fost avizat în 2021, iar avizul de oportunitate a expirat. Chiar dacă nu s-a tăiat din etaje,  administrația locală a reemis avizul de oportunitate. 

În 2021, proiectul nu a obținut autorizație de construcție pentru că a fost ținut în stand-by de Comisia de trafic. La data respectivă, membrii acestei comisii nu au emis un aviz pozitiv pentru că nu erau construite cele două poduri din zonă (Porțelanului și Răsăritului).

La începutul acestei luni, Primăria Cluj-Napoca a emis avizul de oportunitate pentru un proiect imobiliar al cărui beneficiar este societatea Newline Building SRL, care îi aparține lui Gicu Buzdugan. Omul de afaceri este cunoscut și după porecla ”Regele Betoanelor” din cauza multitudinii de proiecte imobiliare care poarta marca lui.

Blocul ar urma să se construiască pe fosta platformă Jolidon, în spatele clădirii administrative de la Clujana, pe o suprafață de 1,1 hectare.

Este prevăzută construirea a șase blocuri care vor avea între cinci și nouă etaje de locuințe. La parter vor fi amenajate spații comerciale, la nivelurile superioare 323 de apartamente.

În cadrul acestor clădiri se va construi și o creșă care va fi donată Primăriei Cluj-Napoca la finalizarea proiectului. 

Însă, una dintre probleme constă în faptul că în zonă sunt permise, potrivit normelor admise în Cluj-Napoca, clădiri cu maxim 3 etaje+mansardă sau un nivel retras, care să aibă o înălțime maximă de 16 metri.

Ori, proiectul prevede ca unele corpuri de clădire să aibă o înălțime de peste 50 de metri.

Firma Newbuilding Line este administrată de Gicu Buzdugan, care deține și pachetul majoritar de acțiuni alături de Daniel Sabău (20%), Cristian Gheorghe Diviricean (10%) și Cosmina Oana Pop (10%).

Societatea a fost înființată în 2018. Pe ultimul an fiscal (2022) a declarat o cifră de afaceri de 656.921 lei, dar pierderea înregistrată a fost de 569.655 lei și un angajat.

Buzdugan a ras un deal ca să facă un drum

Gheorghe Buzdugan este implicat în mai multe afaceri: cu păduri, dezvoltare imobiliară sau contracte din infrastructură. Prin firma Bimet a furnizat materiale pentru Autostrada Transilvania, iar potrivit unui document, contractele erau încheiate după fiecare vizită pe care șeful DRDP Cluj o făcea pe șantierul autostrăzii.

Spre exemplu, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj Napoca a atribuit un contract de Furnizare piatră concasată firmei Bimet SRL, patronată de Gheorghe Buzdugan. Valoarea contractului a fost de 2.392.910 de lei, fără TVA, iar metoda de atribuire a fost ”invitație de participare”.

Una dintre afacerile controversate ale imobiliarului clujean a fost defrișarea a peste şapte hectare de pădure din fondul naţional forestier pentru a construi cel mai scurt drum de la o carieră de piatră la nodul autostrăzii de la Gilău.

Lucrările de construire a drumului au presupus decopertarea a unui deal întreg. Suprafaţa afectată face parte din proprietatea Composesoratului Pajiştilor şi Pădurilor din comuna Gilău, iar autorităţile spun că nu există nici un act care să justifice masacrul de mediu. Fostul preşedinte al composesoratului a fost cercetat penal pentru că a cedat terenul unui subcontractor al companiei Bechtel, care aducea piatră din cariera de la Someşul Rece pentru nodul autostrăzii A3 de la Gilău.

În urma unui control în teren, inginerii silvici de la ITRSV au constatat că “au fost ocupate suprafeţe din fondul forestier naţional, în mod abuziv fiind încălcate prevederile art. 107 din Legea 46/2008 (Codul silvic – n. red.). Au fost identificate suprafeţe din afara fondului forestier care au fost ocupate şi a căror categorie de folosinţă a fost schimbată, fără să deţină aprobările legale în acest sens”.

“Acolo a fost construit un drum de şapte, chiar 12 metri în curbe. Banii, însă, nu au ajuns niciodată la composesorat pentru că administratorul Bimet a invocat că suma a fost folosită pentru construirea drumului”, explică Maria Cesărean, membru composesor şi unul dintre cenzorii asociaţiei celor din Gilău care s-au trezit şi fără despăgubiri, şi cu pădurea, proprietate comună, devastată.

În total, un fost drum de tractor, lat de aproximativ trei-patru metri, de “nu încăpeau două căruţe una lângă alta”, a fost lărgit pe o distanţă de 5,7 kilometri, din care o bretea de 1,3 kilometri, de sub podul autostrăzii, în partea dreaptă (din direcţia Gilău-Cluj-Napoca), a fost tăiată efectiv în deal, fără să aibă autorizaţie de construire sau de mediu.

“În 20 iulie 2009, am făcut un control pe proprietatea composesoratului. Un aspect foarte important este acela că în memoriul justificativ privind amenajarea drumului de tractor, pentru accesibilizarea masei lemnoase, lăţimea prevăzută a platformei drumului este de patru metri liniari, însă în teren a fost executat un drum a cărui platformă depăşeşte şapte metri liniari în absolut toate punctele. Practic, s-a construit o mini-autostradă”, spune inginerul Romeo Serbănescu, consilier al ITRSV semnatar al raportului nr. 4726 din 7 septembrie 2009. în plus, drumul a fost pietruit şi înălţat cu umplutură de piatră şi au fost amenajate rigole şi şanţuri de scurgere. “Am considerat că e infracţiune, vegetaţia fiind grav afectată de poluare, de maşinile de mare tonaj”, a mai spus Serbănescu, arătând că ITRSV a înaintat Parchetului Judecătoriei Cluj solicitarea începerii urmăririi penale împotriva responsabilului de fond forestier, a pădurarului şi a şefului composesoratului, la acea vreme, Daniel Bulboacă.

Din proiectul Luminia au ieșit scântei

Un alt proiect imobiliar al lui gicu buzdugan este Luminia Residence, care a fost dezvoltat de societatea Cyane SRL, firmă condusă de Buzdugan și Diana Anca Negrea, fiica fostului director al Companiei de Apă Someș, Dorin Ciatarâș.

Luminia Residence este un ansamblu imobiliar aflat pe strada Eugen Ionesco, în apropiere de Calea Turzii. În septembrie 2007, consiliul local a aprobat construirea pe o parcelă de 19.939 mp a şase imobile cu spaţii de locuit, de birouri şi de comerţ, cu trei, şapte şi opt etaje.

Beneficiarul iniţial a fost Abaris Grup Imobiliare, care a dat faliment. În 2012, Cyane SRL a cumpărat în urma unei licitaţii terenul şi proiectul. La momentul demarării proiectului, societatea Cyane SRL era controlată, în acte, de Anca Diana Negrea, fiica lui Dorin Ciatarâş, fostul director al Companiei de Apă Someş. Între timp, Cyane SRL a fost preluată de Gheorghe Buzdugan care deține 51%. Anca Negrea a rămas minoritară, cu 49%.

Când ansamblul Luminia a început să prindă contur, mai mulţi vecini ai ansamblului s-au plâns de faptul că nu mai au unde să îşi facă casă în Cluj-Napoca şi că primăria aprobă blocuri în faţa caselor. De asemenea, cetăţenii spun că nu este suficientă capacitate, aşa cum prevăd PUZ-urile aprobate de primărie.

Când riveranii de pe strada Eugen Ionescu şi-au spus nemulţumirile, un consilier local a presupus că actele sunt emise în mod greşit de o instituţie, ”dar instituţia poate cere instanţei de judecată anularea lor în termen de un an de zile de la aprobarea acestor acte”.

Administraţia locală nu a făcut însă nimic în acest sens. Primăria a precizat pentru un ziar local că blocul deja edificat din ansamblul Luminia respectă autorizaţia de construire.

Pentru că primăria nu le-a dat niciun răspuns, mai mult, a reautorizat blocurile, riveranii şi-au căutat dreptatea în instanță, acolo unde au cerut stoparea edificării de blocuri între case pe strada Eugen Ionescu.

Ce spune studiul de circulație despre aglomerarea din zona Tăbăcarilor-Porțelanului

Potrivit proiectului, accesul auto și pietonal pe amplasamentul studiat se face de pe strada Porțelanului și strada Tăbăcarilor. Străzile adiacente zonei studiate sunt străzi asfaltate, de importanță locală cu sens dublu de circulație, cu o lățime variabilă de 12-14 m, cu 7-8 m carosabil și trotuare de circa 2,5 m de o parte și alta.

„Fluxul auto care va rezulta în urma construcției propuse nu va periclita circulația auto din zonă, acesta putând prelua și dezvoltări ulterioare. Locurile de parcare necesare se vor asigura pe proprietate, în parcarea subterană a imobilelor propuse, cu acces din str. Tăbăcarilor. Se vor prevedea borduri teșite în dreptul acceselor carosabile și acceselor pietonale în imobil. În lungul străzilor propuse spre modernizare se vor amenaja locuri de parcare conform profilelor propuse, pentru vizitatori”, se arată în proiect din 2021.