Curtea de Apel Cluj a anulat documentaţia pentru centura metropolitană din Oradea

Din cauza neregulilor care s-au constat în procedura exproprierilor şi a alegerii traseului, Curtea de Apel Cluj a decis să anuleze documentaţia pentru construirea centurii metropolitane a municipiului Oradea, astfel că proiectul este ”în aer”. Sunt 17 km de drum de care administraţia bihoreană s-a apucat să îi amenajeze în urmă cu trei luni. Lucrarea are o valoare de peste 150 milioane lei şi este finanțată prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny. Chiar dacă stadiul centurii metropolitane a municipiului Cluj-Napoca este la ani lumină faţă de cea a Oradei, situaţia este, relativ, similară. 

La mijlocul acestei luni, Curtea de Apel Cluj a decis să anuleze documentaţia pentru realizarea centurii municipiului Oradea.

”Anulează Hotărârea Consiliului Judeţean Bihor nr. 139/10.06.2022 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului: „Inel Rutier Metropolitan Oradea”. Anulează Hotărârea Consiliului Judeţean Bihor nr. 203/18.08.2022 privind aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici actualizati şi a devizului general actualizat pentru obiectivul de investiţii „Inel Rutier Metropolitan Oradea”, aprobat pentru finanţare prin Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny”, precum şi a sumei reprezentând categoriile de cheltuieli finanţate de la bugetul local pentru realizarea obiectivului. Anulează Hotărârea Consiliului Judeţean Bihor nr. 248/22.09.2022 privind aprobarea declanşării procedurii de expropriere şi însuşirea raportului de evaluare pentru lucrarea de utilitate publică „Inel rutier metropolitan Oradea”. ”, arată soluţia pe scurt a instanţei.

Verdictul este definitiv şi executoriu, astfel că administraţia judeţeană Bihor, condusă de Ilie Bolojan, va trebui să scoată din joben un alt traseu. 

Această situaţie ar fi putut fi evitată dacă reprezentanţii CJ Bihor, instituţie condusă de Ilie Bolojan, ar fi fost receptivi la doleanţele unor proprietari din localitatea Cheriu. 

Cei de la CJ Bohor au ţinut morţiş ca drumul să treacă prin intravilanul localităţii Cheriu, în ideea de a scuti câţiva kilometri. Contestatarii traseului au deschis un proces prin care au cerut anularea documentaţiilor vizate de hotărârea Curţii de Apel Cluj şi au avut câştig de cauză. Acest lucru s-a întâmplat în pofida sentinţei date de instanţa inferioară, Tribunalul Cluj, care le respinsese locuitorilor din Cheriu cererea de chemare în judecată.

”Inelul metropolitan e un obiectiv interesant și important al municipiului, problema e că administrația bihoreană l-a implementat prost și împotriva celor de aici. Extravilanul e la o aruncătură de piatră de traseul stabilit, dar au insistat să-l ducă in intravilanul satului Cheriu și, mai mult, au trasat drumul de-a curmezișul zonei care prin Planul Urbanistic General e pentru locuit și servicii, chiar dacă acum pe aceste terenuri se face agricultură. Au încercat să inducă instanța în eroare, ignorând satul Cheriu, argumentând cum că intravilanul comunei Oșorhei e foarte extins și greu de ocolit. Normal ar fi să evite zona de intravilan cu totul, dar și dacă intră pe aceasta, firesc e să traseze drumul în așa fel încât să afecteze un număr minim de proprietăți, nu să fragmenteze cât mai multe. Eu nu am vrut să anulez decizia inelului metropolitan, am încercat să discut dar nu am avut cu cine să vorbesc. Nu e ok să vii cu argumentul că reduci poluarea din localitățile învecinate, dar să o bagi la noi în sat, într-o viitoare zonă locuită. În fața instanței, au argumentat că e vorba de un drum de legătură între localitățile din zona metropolitană, ori se vede clar că acest drum ocolește localitățile respective și un atare drum nici nu se justifică prin numărul de oameni care au treburi în satele vecine. E, clar, o centură metropolitană”, a declarat Claudiu Someşan, pentru bihon.ro, unul dintre cei care au început acest proces.

O documentaţie făcută pe genunchi

Potrivit cererii de chemare în judecată, documentaţia care a fost anulată de completul de judecători format din MARIN Alexandrina Amalia, VIDA-SIMITI Anamaria Gabriela şi 

ION Anca-Mihaela a avut mai multe hibe.

”Nu au fost avute în vedere nici reglementările locale de urbanism, în sensul că o atare investiție nu este prevăzută/permisă prin nici una dintre reglementările locale de urbanism (PUG sau PUZ) ale localității Cheriu, zona în care este preconizată realizarea obiectivului de investiții fiind una rezidențială în care se pot edifica doar case unifamiliale cu regim redus de înălțime. Traficul din zonă este redus, iar siguranța circulației ar putea fi grav afectată. Nu s-a avut în vedere niciun Plan de Mobilitate Urbană ca parte obligatorie a PUG-ului, instrument de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităților din zona peri urbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate și transport al persoanelor, bunurilor și mărfurilor. Studiul de fezabilitate nu este semnat de un specialist cu drept de semnătură obținut în condițiile Regulamentului din 2010 privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, și înscris în Registrul Urbaniștilor din România”, se arată în document.

Pe de altă, şeful CJ Bihor, Ilie Bolojan, a declarat pentru publicaţia citată anterior că… drumul se va face, chiar dacă nu e clar, în acest moment, în ce condiții.

„Așteptăm să vedem care este motivația instanței pentru această decizie și, după ce vom vedea care au fost motivele pentru care instanța s-a pronunțat în felul aceasta, vom vedea ce e de făcut. Proiectul inelului se va realiza”, a declarat Bolojan.

A mai spus că „în condițiile actuale”, nu poate spune nimic în privința traseului, dar a insistat că „noi (CJ Bihor) suntem, azi, proprietarii terenurilor, hotărârile de Consiliu Județean au avut efecte juridice, am făcut procedura de expropriere, oamenii și-au primit banii în conturi, noi suntem notați în Cartea Funciară ca proprietari”.

„Ieri după amiază (15 decembrie 2023, n.red.) s-a afișat pe portalul instanței, eu am aflat de la departamentul juridic, eram în comisia tehnică a CNAIR cu drumul expres Arad Oradea”, a mai spus președintele CJ Bihor.

Despre derularea, în continuare, a șantierelor începute în toamnă, Bolojan a spus, prima dată că „lucrările se opresc pe perioada sărbătorilor. Până la începutul lunii ianuarie vom vedea motivația și vom vedea cum procedăm”. Apoi a declarat că „în principiu nu se opresc, dar vom vedea care e motivația”.

Traseul centurii din Cluj-Napoca contestat de fostul decan al Baroului Cluj

Avocata Gidro Stanca, fosta Decană al Baroului Cluj, a deschis un proces împotriva municipalității clujene și a Agenției pentru Protecția Mediului Cluj în care contestă traseul Centurii Metropolitane. 

Traseul centurii, îndelung dezbătut până acum, trece peste o zonă cu un regim ridicat de protecție a ecosistemului: Băile Someșeni (UTR Uvt Băile Someseni – Zonă de urbanizare – Zonă verde cu caracter tematic – destinație balneară și cu regim de protecție severă a ecosistemului și care va fi reglementată prin PUZ – 24,37 ha).

Terenul respectiv este deținut de Gidro Stanca, fostul Decan al Baroului Cluj. Ea nu l-a cumpărat, peste noapte, de la vreun samsar imobiliar, ci îl moștenește de la bunicul ei, Dominic Stanca, care în urmă cu 100 de ani a înființat Băile Someșeni și Clinica Obstetrică-Ginecologie “Dominic Stanca”. În subteranul terenului nămolos sunt peste 20 de izvoare cu compoziție diferită. În perioada în care băile funcționau, apa izvoarelor era folosită la tratarea afecțiunilor renale, la reglarea glicemiei, a hipertensiunii sau a hiperacidității gastrice. De asemenea, la Băile Someșeni se se făceau tratamente ginecologice, osoase, etc. Potrivit analizelor, nămolul din terenul peste care ar trebui să treacă centura metropolitană are compoziție asemănătoare cu cel de la Techerghiol și poate fi folosit în diferite terapii medicale.

Cu toate acestea, administrația locală a decis că fix pe acolo, practic printr-o zonă mlăștinoasă, trebuie să treacă centura metropolitană.