Diplomatul și istoricul Alexandru Ghișa a vorbit pentru Gazeta de Cluj despre noul lui proiect, mai exact despre amplasarea în Piața Unirii a unei statui cu Iancu de Hunedoara, un adevărat simbol atât pentru români, cât și pentru maghiari.
Gazeta de Cluj:
Vă rugăm să ne spuneți, domnule profesor, de ce ați lansat această inițiativă: o statuie a lui Iancu de Hunedoara la Cluj?
Alexandru Ghișa:
În primul rând vreau să vă mulțumesc pentru interesul manifestat față de acest proiect. Mă consider și eu clujean, prin formație și din convingere. Originar sunt dintr-un sat de migrație – Filea de Jos, Filea de Sus, Muntele Filii, aproape de Cetatea Lita, care la noi e cunoscută ca Cetatea lui Gelu, care m-a fascinat din copilărie – de aici mi se trage orientarea spre istorie. Am absolvit Liceul „G. Barițiu” și Facultatea de Istorie din cadrul UBB. În liceu și studenție m-am oprit frecvent lângă statuia lui Matei Corvin și m-am întrebat de atunci de ce tatăl lui Matei, Iancu de Hunedoara / sau Hunyadi János, cum este cunoscut de maghiari, nu și-a găsit locul în Clujul modern și contemporan. Ca diplomat, în Ministerul Afacerilor Externe, am lucrat în două mandate la Ambasada României din Budapesta (1987-1989 și 2000-2005), l-am căutat și acolo și l-am găsit greu – are o statuie ecvestră, în mărime naturală, în Parcul Orașului (Városliget), care nu este de loc reprezentativă pentru valoarea și demnitatea lui Iancu de Hunedoara, ca și comandant militar și primul regent al Regatului Ungariei. Da, Iancu este un erou medieval și pentru români și pentru maghiari. De aici proiectul de a amplasa o statuie monumentală a lui Iancu de Hunedoara / Hunyadi János în Cluj, alături de fiul său, Matei / Hunyadi Matthias, rege al Ungariei.
Gazeta de Cluj:
Iancu de Hunedoara este citat între marii domnitori ai românilor în imnul național și este considerat de către maghiari ca erou național și de întreaga Creștinătate drept salvatorul ei. Cum s-ar împăca toate aceste calități în simbolul care va fi construit?
Alexandru Ghișa:
Imnul național al României de azi, „Deșteaptă-te române”, are un vers semnificativ, care face apel la istorie „…Priviți mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine …”. În viziunea autorului, Andrei Mureșanu, un ardelean, cele trei nume reprezintă unitatea spațiului românesc, Mihai este Mihai Viteazul, care reprezintă Țara Românească sau Valahia și este și primul întregitor al celor trei țări românești, Ștefan este Ștefan cel Mare, domn a toată Țara Moldovei, iar pentru Transilvania, l-a ales pe Iancu de Hunedoara, din familia Corvineștilor.
În același timp, Iancu de Hunedoara / Hunyadi János, este și un erou maghiar. În tinerețe, Iancu a activat la curtea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, care i-a apreciat calitățile lui ostășești, fapt pentru care, ca să folosesc limbajul actual, i-a acordat o bursă și l-a trimis la studii la Milano, unde funcționa cea mai bună școală militară la timpul respectiv. Dovedindu-se un foarte bun strateg, în calitatea sa de Voievod al Transilvaniei, a capacitat în jurul lui atât trupe ardelene – maghiari și români deopotrivă, trupe puse la dispoziția lui de domnitorii Țării Românești și ai Moldovei, a avut cooperări cu sârbii, cu croații și mai ales cu albanezii. În luptele purtate împotriva turcilor otomani, a avut tot timpul sprijinul regilor Ungariei, dar și al Vaticanului, fiind considerat pe bună dreptate un apărător al creștinătății. S-a remarcat îndeosebi în apărarea cetății Belgradului, la 1456, considerată atunci poarta de intrare în Europa, unde a și murit, răpus de molima care a izbucnit după bătălie. La scurt timp după moarte, trupul său a fost adus în Transilvania și a fost înmormântat în Catedrala Catolică din Alba Iulia.
Alexandru Ghișa: După victoria de la Belgrad, în care nimeni nu mai credea, Iancu a devenit „atlet al lui Cristos”, o personalitate de anvergură europeană
Gazeta de Cluj
În România nu există nici statuie al lui Iancu de Hunedoara, iar în Ungaria, la Budapesta, doar una caricaturală, aș zice, și mai avem o astfel de statuie la Belgrad, oraș pe care l-a salvat, împreună cu Europa creștină de atunci. Unde ați vedea amplasată statuia în Cluj?
Alexandru Ghișa:
Da, am constatat și eu că în România nu există o statuie reprezentativă a lui Iancu de Hunedoara. Am înțeles că în Castelul Corvineștilor de la Hunedoara ar fi fost amplasat un bust. Nici chiar la Budapesta, acea statuie ecvestră, în mărime naturală, de care amintiți și dvs., nu este de un nivel artistic corespunzător personalității acestuia. În schimb, există o statuie ecvestră, monumentală, sculptată în piatră, la Pecs, în sudul Ungariei, ridicată în 1956, la 500 de ani de la bătălia de la Belgrad și de la moartea sa. În timp ce la Budapesta se derula așa-zisa revoluție anticomunistă, Primăria din Pecs și-a găsit timp să-l onoreze pa Iancu de Hunedoara cu o statuie – cinste acestui oraș.
În urmă cu 5 – 6 ani, la Zemun – unde e Cetatea Belgradului, azi cartier al capitalei Serbiei, a fost ridicată o statuie a lui Iancu de Hunedoara. Dezvelirea acesteia s-a făcut în prezența președinților Serbiei și Ungariei. Îmi pun întrebarea, retorică, unde era președintele României la timpul respectiv – cred că nu aflase că Iancu de Hunedoara avea origini românești. În ce privește amplasarea statuii lui Iancu de Hunedoara la Cluj-Napoca, mi-aș dori să o văd în același perimetru cu fiul său, adică în Piața Unirii.
Alexandru Ghișa: Eu propun ca pe soclu să fie trecute ambele nume – Iancu de Hunedoara și Hunyadi János
Gazeta de Cluj
Sunteți diplomat de carieră, profesor și istoric. Nu credeți că veți fi acuzat de naționalism de către UDMR și de către alți lideri maghiari?
Alexandru Ghișa:
Din punctul meu de vedere, Iancu de Hunedoara, ca și fiul său, Matei, sunt două simboluri istorice, care aparțin în aceeași măsură atât maghiarilor, cât și românilor. În consecință, atât Iancu, cât și Matei, pot fi simboluri care să unească cele două comunități care conviețuiesc la Cluj – românii și maghiarii. Am întâlnit în Ungaria o personalitate istorică de aceeași anvergură cu Iancu de Hunedoara – Miklós Zrinyi. Vreau să vă spun că Academia Militară din Budapesta poartă numele lui Miklós Zrinyi, care nu este maghiar, este croat, Nikola Zrinski.
Am lucrat la Budapesta în calitate de consilier politic la Ambasada României. Ca diplomat, i-am făcut o vizită omologului meu de la Ambasada Croației, care a recunoscut că personalitatea lui Zrinyi / Zrinski este unanim acceptată atât la Budapesta, cât și la Zagreb și că acesta este un simbol care unește pe unguri și pe croați. Când i-am spus că avem și noi, românii și ungurii, o figură similară, pe Iancu de Hunedoara / Hunyadi János, mi-a retezat-o scurt – Janko, cel care a apărat Belgradul la 1456, este croat. După acest moment, l-am vizitat și pe omologul meu de la Ambasada Serbiei la Budapesta, care mi-a vorbit foarte frumos de Iancu de Hunedoara / Hunyadi János, dar care a susținut că, din moment ce a apărat Belgradul, pentru el este sârb. În consecință, din moment ce eu văd în Iancu de Hunedoara un simbol care îi poate uni pe români și pe maghiari, nu văd de ce aș putea fi calificat drept naționalist. Eu propun ca pe soclu să fie trecute ambele nume – Iancu de Hunedoara și Hunyadi János.
Gazeta de Cluj
Cum îl priviți pe Iancu de Hunedoara, un personaj al Evului Mediu, din postura dumneavoastră de istoric și de diplomat?
Alexandru Ghișa
Despre Iancu de Hunedoara, ca și despre Regatul Ungariei din secolele XIV – XV ar fi multe de spus. Aici, în Europa Centrală și de Est era confruntarea între lumea islamică și lumea creștină. Iancu de Hunedoara s-a confruntat la Belgrad cu sultanul Mahomed Cuceritorul, la trei ani după ce acesta din urmă luase Constantinopolul, orașul simbol al Creștinătății. După victoria de la Belgrad, în care nimeni nu mai credea, Iancu a devenit „atlet al lui Cristos”, o personalitate de anvergură europeană. Ați văzut că pe Iancu îl revendică croații, sârbii, chiar și albanezii. Până și turcii îl consideră de-al lor, pe motiv că nu i-a împiedicat în cucerirea Constantinopolului. În concluzie, de ce nu l-am revendica și noi, românii, pentru a-l cinsti cu o statuie reprezentativă, demnă pentru familia românească din care provine – a Corvineștilor.
Gazeta de Cluj
Cine credeți că ar trebui să se implice în acest proiect al construirii statuii lui Iancu de Hunedoara la Cluj?
Alexandru Ghișa
Personal mi-aș dori implicarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru care amplasarea unei statui a lui Iancu de Hunedoara, alături de fiul său, Matei Corvin, să devină o datorie de onoare.
profu., i-a întrebat pe unguri daca vor să se unească?