Proiectele imobiliare de mare anvergură, care necesită un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) trebuie să obțină de la Primăria Cluj-Napoca un certificat de oportunitate. Cu alte cuvinte, investitorul trebuie să îi convingă pe arhitectul șef Daniel Pop și pe membrii Comisiei de Urbanism, adică pe yes-man-ii primarul Boc, că proiectul imobiliar este oportun pentru clujeni și pentru dezvoltarea orașului. Astfel, mall-ul de la Carbochim, care îngroapă malurile Someșului cu beton, blocurile și casele construite de Ovidiu Moldovan, fostul cameraman al primarului, etc, sunt oportune pentru oraș, pentru că au primit avizul respectiv. Pe de altă parte, proiectul de resuscitare a Băilor Someșeni cu un centru balnear și medical, o școală cu cămine, nu este oportun pentru dezvoltarea orașului.
Primul act al oricărui Plan Urbanistic Zonal din Cluj este avizul de oportunitate. Documentația nu trebuie făcută, neapărat de un specialist în arhitectură sau de un urbanist, ci trebuie să fie convingătoare, astfel încât să se demonstreze că proiectul imobiliar este oportun pentru dezvoltarea orașului și pentru locuitorii lui. Abia după obținerea acestui aviz, dezvoltatorul se poate apuca să facă și celelalte documentații pentru a obține autorizația de construire.
Pe site-ul administrației locale nu sunt publice studiile de oportunitate realizate de investitori, ci doar actul emis de autoritatea locală, adică avizul emis de primărie. Astfel că nu se poate ști de ce proiecte precum mall-ul care se va construi pe amplasamentul fostei platforme industriale Carbochim sau dezvoltările imobiliare derulate de unul dintre apropiații lui Emil Boc sunt „oportune” pentru clujeni și oraș, în pofida reclamațiilor și contestațiilor (cele referitoare la proiectul Carbochim, n.red.) făcute de membrii societății civile.
Pe de altă parte, un proiect de regenerare al unei zone lăsate de zeci de ani în paragină, zona Băile Someșeni, nu a primit avizul de oportunitate din partea aparatului de resort din primăria clujeană.
Motivul invocat a fost că „nu se respectă caracterul tematic al zonei verzi stabilit printr-o hotărâre de consiliu local în 2022”.
Nu la fel se poate spune despre proiectul Carbochim. Pe fosta platformă industrială de lângă Piața 1 Mai se vor construi, pe lângă mall, o zonă rezidențială, reprezentând 30% din aria desfășurată totală, o zonă de birouri, un bloc cu 19 etaje și se va amenaja o zonă de 5 hectare.
primăria nu are niciun studiu de impact sau fezabilitate. Pe deasupra, contrar legii, autoritatea locală reprezentată prin comisiile de urbanism și arhitectul șef al Municipiului Cluj-Napoca au emis mai multe avize în favoarea dezvoltării proiectului.
Cornel Vâlcu, lector la Facultatea de Litere și unul dintre activiștii civici clujeni, comentează că, de fapt, acest proiect imobiliar are toate valențele unei afaceri de tipul Roșia Montană.
”ROŞIA MONTANĂ DE CLUJ e pe cale să fie lansată cu deplina aprobare a autorităţilor locale şi în ropotele de aplauze ale unei mari părţi a cetăţenilor, păcăliţi prin nenumărate articole din presa locală de chitanţier. Acolo „oamenii nu doreau decât să muncească”. Aici, ei se aşteaptă „decât” să consume – fără niciun gând despre efectele cianurii sau, pur şi simplu, ale betonului. Primăria Cluj se pregăteşte să aprobe Proiectul de aşa-zisă „regenerare urbană” Carbochim. În cadrul unui spaţiu urban DE PESTE 7 ORI MAI MARE ÎN DECÂT ÎNTREAGA PIAŢĂ A UNIRII, toate regulile atât legale, cât şi stabilite prin PUG (de la care dezvoltatorul a cerut/ obţinut scandaloase derogări) privind, în special, spaţiul verde şi protecţia culoarului Someşului sunt flagrant încălcate.
Cu toate acestea, Primăria recomandă călduros această monstruozitate locală ca intrând în consonanţă perfectă cu faimosul culoar verde-albastru de mobilitate urbană pe care, în fapt, îl va sugruma şi distruge. Cum? Prin înlocuirea suprafeţelor verzi în mod natural cu plante în ghiveci, peste mai multe etaje de parcări; prin „relocarea” (care, să nu uităm, la Cluj se face cu drujba) a sute de arbori, şi ei înlocuiţi cu alţii mai „preţioşi”, prin desfigurarea/ denaturarea peisajului/ a ambientului pentru flora şi fauna de pe malul drept al Someşului, unde faţada mall-ului (frontul la râu) va avea o lungime de aproape un kilometru.
Nimic, din tot ce am văzut la Cluj în materie de BETONARE nu se poate compara în dimensiuni/ gravitate cu acest ansamblu de clădiri. Ceea ce primarul Boc începuse să facă tot mai timid după reacţia societăţii civile (spre deosebire de parcurile Armătura, Feroviarilor care au fost construite prin defrişare, în spatele Teatrului Naţional sau în 14 Iulie mulţi copaci au fost lăsaţi în pace) e transpus la un cu totul alt nivel de severitate a distrugerii cu această ocazie „privată”, explică Vâlcu pe contul de Facebook.
Ce nu este oportun pentru clujeni
Pe o parte din zona de la Băile Someșeni firma Campeador vrea să construiască un centru balnear, un hotel, o școală cu cămine și un parking suprateran. Suprafața este de 7 hectare și se află în imediata apropiere a zonei cu nămoluri terapeutice, teren deținut de fosta decană a Baroului Cluj, Gidro Stanca.
Exact pe acolo, chiar dacă din punct de vedere urbanistic zona este protejată, proiectanții au trasat o porțiune din viitoarea centură a municipiului Cluj-Napoca.
Acesta este adevăratul motiv pentru care administrația locală nu a vrut să emită avizul de oportunitate.
Firma Campeador este deținută de Daniel și Florin Larionesi. Capul familiei Larionesi, Traian, este un personaj controversat supranumit ”Fierăstrăul Codrilor” din cauza afacerilor cu lemne pe care le face și în urma cărora pădurile sunt rase.
Firma Campeador, care a cumpărat de la Gidro Stanca porțiunea de teren pe care vrea să realizeze dezvoltarea imobiliară va da în judecată Primăria Cluj-Napoca pentru că nu a primit certificatul de oportunitate.
Revenind la proiectul prezentat primăriei clujene, clădirile vor avea un regim de înălțime P+3, suprafața destinată spațiilor verzi este de 2,6 hectare, 35% din total, iar zonele carosabile și pietonale au 2,5 hectare. Amprenta la sol a clădirilor va fi de 2,1 hectare, 29% din total.
Vor fi realizate 7 accese rutiere cu acces pe străzile Banatului și aiudului, iar strada Băile Someșeni va fi lărgită.
Acordul de mediu al centurii ocolitoare contestat
În acordul de mediu contestat, este notat că ”de la intersecția cu DN1 Calea Turzii, traseul coboară spre zona Borhanciului cu o declivitate limitată la 6,5%, continuă spre zona pârâului Becaș, cartierul Sopor, continuând spre zona Someșeni, traversând în condiții optime zona Băilor someșeni până la capătul pistei aeroportului Avram Iancu, traversând DN1C/str Traian Vuia și continuând spre Varianta de Ocolire NORD-EST (VOCNE) Bulevardul Muncii în zona Emerson”. În acordul de mediu nu este nicio mențiune despre faptul că proiectul va avea un impact negativ asupra terenului Băilor Someșeni sau despre faptul că zona este protejată.
De asemenea, municipalitatea clujeană nu a răspuns solicitării de a da un răspuns despre motivele pentru care traseul centurii metropolitane a fost stabilit astfel.
Problema majoră constă în faptul că Agenția pentru Protecția Mediului Cluj a emis avizul de mediu în baza unui certificat de urbanism (nr. 773 din 20.08.2019) care nu reflectă realitatea.
Zona prin care trece traseul centurii nu mai este UTR-A zonă a terenurilor și unităților agricole situate în intravilan și UTR Uvt – zonă de urbanizare – zonă verde cu caracter tematic, ci a devenit UTR Uvt Băile Someseni – Zonă de urbanizare – Zonă verde cu caracter tematic – destinație balneară și cu regim de protecție severă a ecosistemului.
