n ultimii doi ani, o tendință politică cunoscută sub numele de suveranism a câștigat amploare în politica europeană. Această mișcare, care pune accentul pe suveranitatea națională și exprimă adesea scepticismul față de entități supranaționale precum Uniunea Europeană (UE), este deosebit de populară în Europa de Est. Pe măsură ce UE continuă să se confrunte cu probleme, de la migrație la politica economică, figurile și partidele suveraniste s-au poziționat drept apărători ai autonomiei și valorilor tradiționale ale națiunilor lor. Această analiză aprofundează în tendința suveranistă din Europa de Est, concentrându-se pe România, Serbia, Slovacia și Ungaria și examinează viziunile personalităților politice cheie care susțin această ideologie.
ROMÂNIA: COZMIN GUSA ȘI MIȘCAREA GOLD
În România, Cozmin Gusa, liderul Mișcării Gold și candidat la președinție, întruchipează etosul suveranist. Viziunea lui Gusa pentru România este una care prioritizează interesele naționale, identitatea culturală și independența economică față de ceea ce el percepe ca fiind reglementările UE dominante. Narațiunea sa politică se învârte adesea în jurul revendicării puterii de decizie a României și a asigurării că politicile naționale sunt adaptate nevoilor specifice ale românilor. Gusa pledează pentru o recalibrare a relației României cu UE și pentru un parteneriat care să respecte suveranitatea națională, beneficiind în același timp de colaborare economică și cooperare în materie de securitate.
SERBIA: ALEKSANDAR VUČIĆ ȘI PARTIDUL PROGRESIST SÂRB
În Serbia, o țară care aderă la UE, președintele Aleksandar Vučić și Partidul său Progresist Sârb au manifestat tendințe suveraniste, în ciuda aspirațiilor europene ale țării. Abordarea lui Vučić față de suveranitate este nuanțată; el încearcă să mențină autonomia Serbiei, în special în ceea ce privește problema controversată a Kosovo, urmărind în același timp legături mai strânse atât cu UE, cât și cu Rusia. Viziunea lui Vučić include echilibrarea acestor relații în avantajul Serbiei, asigurarea de beneficii economice și protejarea integrității teritoriale și a moștenirii culturale sârbe.
SLOVACIA: IGOR MATOVIČ ȘI OAMENII OBIȘNUIȚI
În Slovacia, fostul prim-ministru Igor Matovič și partidul său, Oameni Obișnuiți și Personalități Independente (OĽaNO), au exprimat sentimente suveraniste. Abordarea lui Matovič în ceea ce privește guvernanța a subliniat combaterea corupției, transparența și importanța apărării intereselor slovace în cadrul UE. Deși nu este de-a dreptul eurosceptic, Matovič a criticat anumite politici ale UE și a pledat pentru un control mai strict asupra imigrației și o apărare a valorilor naționale slovace.
UNGARIA: VIKTOR ORBÁN ȘI FIDESZ
Poate că una dintre cele mai proeminente fețe ale suveranismului din Europa de Est este premierul ungar Viktor Orbán și partidul său, Fidesz. Orbán a fost un critic vocal al politicilor UE privind migrația și a lucrat pentru a întări granițele Ungariei. Viziunea lui este despre o Ungarie care își păstrează moștenirea culturală și creștină și a fost în fruntea promovării conceptului de „democrație iliberală”, în care statul are un rol puternic în ghidarea societății, menținând în același timp un grad de pluralism politic.
IMPLICAȚII PENTRU SOCIETATE ȘI POLITICĂ
Tendința suveranistă din Europa de Est are implicații semnificative atât pentru societățile naționale, cât și pentru politica europeană în ansamblu. La nivel național, accentul pus pe suveranitate poate duce la o coeziune culturală mai puternică și la un sentiment de mândrie națională. Cu toate acestea, poate duce și la polarizare sporită, deoarece dezbaterile asupra identității și autonomiei naționale evocă adesea emoții puternice și opinii divergente.
Pentru politica europeană, ascensiunea suveranismului prezintă atât provocări, cât și oportunități. Pe de o parte, poate complica procesul de integrare europeană și funcționarea UE, întrucât guvernele suveraniste pot rezista anumitor politici ale UE sau pot încerca să renegocieze condițiile aderării lor. Pe de altă parte, poate servi drept catalizator pentru reformă în cadrul UE, determinând blocul să abordeze preocupările legate de responsabilitatea democratică, subsidiaritate și echilibrul de putere dintre Bruxelles și statele membre.
Trendul suveranist din Europa de Est, reprezentat de figuri precum Cozmin Gusa, Aleksandar Vučić, Igor Matovič și Viktor Orbán, este o forță care nu poate fi ignorată în politica europeană contemporană. El reflectă o dorință profundă în rândul populațiilor de a-și afirma identitatea națională și de a-și controla destinele într-o lume din ce în ce mai globalizată. Pe măsură ce aceste țări navighează relațiile lor cu UE și locul lor în comunitatea internațională mai largă, viziunea suveranistă va modela, fără îndoială, politicile și normele societale din interiorul granițelor lor. Modul în care evoluează această tendință va fi esențial pentru viitorul unei Europe care este în același timp unită și diversă.
sursa: solidnews.com
