Cel mai mare producător de băuturi din România Romaqua Group a cerut în instanţă suspendarea sistemului de garanţie RetuRo SGR. directorul general al Romaqua Group și președinte al Patronatului din industria apelor minerale, Radu Lăzăroiu, motivează acţiunea în istanţa susţinând că proiectul a fost lansat înainte ca infrastructra necesară să fie finalizată şi, de asemenea, că RetuRo ar trebui să fie o organizaţie non-profit, nu o S.A (societate pe acţiuni). Însă, RetuRo susţine că companie care s-a infiinţat prin afilierea a trei asociaţii – cărora li se adaugă şi Statul Român cu 20% din acţiuni – care şi-a asumat, prin Actul Constituv, principul non-profit.
Ce este RetuRo?
În România, Returo a fost desemnat administratorul pentru gestionarea sistemului de garanţie-returnare. După cum apare pe site-ul oficial Returo, compania a fost înfiinţată ca societate pe acţiuni de către asociaţiile reprezentative ale producătorilor şi comercianţilor de băuturi pentru a gestiona sistemul de garanţie-returnare, ulteriror adoptând şi Statul Român în acţionariat.
Din Returo fac parte ASOCIATIA PRODUCATORILOR DE BAUTURI RACORITOARE PENTRU SUSTENABILITATE APBRS (30%), ASOCIATIA BERARII ROMANEI PENTRU MEDIU (30%), ASOCIATIA RETAILERILOR PENTRU MEDIU (20%) şi STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL MEDIULUI APELOR SI PADURILOR (20%). Fiind constituită prin afilierea mai multor asociaţii, compania funcţinoează după principul non-profit. Mai exact, se obligă, prin Actul Constitutiv, să reinvestească eventualul profit exclusiv în dezvoltarea programului şi pentru îndeplinirea scopului şi a obiectivelor asumate.
Ce este SGR şi care sunt obiectivele asumate?
SGR este un proiect de economie circulară care îşi propune protejarea mediului înconjurător. Reprezentanţii Returo SGR susţin că prrin sistemul de garanție-returnare am putea colecta 77% din PET până în 2025 și 90% până în 2029, ținte impuse României de către UE. De asemenea, aceştia mai specifică că programul va ajuta la atingerea obiectivului de reciclare iumpuse de UE: pentru PETURI, 77% din până în 2025 şi 90% până în 2029 şi pentru aluminiu şi sticlă; 75%, repespectiv 60% până în 2030. Totodată, prin intermediul programului, producătorii îşi vor putea atinge ţintele de ambalaje realizate din PET reciclat, 25% până în 2025 şi 30% până în 2030.
Acţionarii RetuRO sunt, în mare parte, străini
În total, sunt 26 retaileri care fac parte din asociaţiile care au acţiuni în cadrul companiei RetuRo. Dintre aceştia doar 6 sunt autohtoni, iar restul de 15 sunt străini.
Din membrii Asociaţiei BERARII ROMANEI PENTRU MEDIU fac parte următorii:
Haineken – berea Haineken a fost produsă pentru prima dată de Gerard Adriaan Heineken când, pe 15 februarie 1864, a cumpărat fabrica de bere De Hooiberg. Compania a intrat pe piața din România în anul 1998, sub numele de Brau Union, care în 2007 și-a schimbat numele în Heineken. În prezent Haineken are fabrici în Constanţa, Miercurea Ciuc, Haţeg, Târgu-Mureş şi Craiova
Martens – Fabrica de bere Martens a fost fondată, în 1758 de familia Martens în Bocholt, Belgia şi a cunoscut o dezvoltare rapidă de-a lungul secolului XX. În anul 1998, Martens Brouwerij a preluat pachetul majoritar de acțiuni al fabricii de bere din Galaţi, fondată în 1978, care a funcţionat timp de două decenii ca un producător cu capital integral românesc.
URBB (United Romanian Breweries Bereprod) – Cunoscută ca Tuborg România, United Romanian Breweries Bereprod (URBB) este prezentă pe piață din anul 1994. Propiertarul URBB este grupul israelian Central Bottling Company.
Soufflet Malt România – Grupul Francez Soufflet a preluat farbica de orz din Buzau în anul 1997, iar în anul 2009 s-a constituit în Soufflet Agro România.
Ursus Brewries – Cel mai mare producător de bere din România este, din martie 2017, parte din Asahi Breweries Europe Group. Ursus Breweries deține 3 fabrici în Brașov, Buzău și Timișoara, precum și o mini-facilitate de producție în Cluj-Napoca. Înființată în 2016, este divizia europeană și internațională a Asahi Group Holdings.
Bergenbier – Fondată în 1994, Bergenbier S.A. este Parte a grupului canadian Molson Coors.
Primul membru de pe listă cu capital 100% autohton este Clinica de Bere – microfabrică de bere, înfiinţată în 2011, în Timişoara de un grup de 6 prieteni, urmată de Fabrica de bere SCORILO se află situată în localitatea Poiana Mărului, Caraș – Severin, Zăganu, microberărie românească fondată în 2013 de doi antreprenori români şi Asociația producătorilor de hamei din România, fondată în anul 2004, după privatizarea Întreprinderilor Agricole de Stat, iar în prezent se compune din patru societăți private din județele Mureș, Alba și Sibiu. Suprafața actuală cultivată este de 240 Ha.
Dintre membrii celei de-a doua asociaţii care are acţiuni în RetuRo, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare Romaqua Group Boresc este singurul retailer cu capital 100% românesc şi privat.
Ceilalţi membrii ai asociaţiei sunt: TetraPark – o companie multinațională producătoare de ambalaje. Compania are origini în Suedia și sediul in Elveția, Coca-Cola, Coca-Cola HBG România, Redbull, Pepsico, Parmalat – o companie multinaţioanlă italiană prezentă pe piaţa din România din anul 1991, unde deţine o fabrica pentru producţie de băuturi răcoritoare în comuna Tunari, Maspex România – Compania este prezentă, în România, din anul 1996, atunci fiind cunoscută sub denumirea de La Festa Internațional, operațiunea de rebranding având loc în anul 2006. Maspex este o companie producătoare de băuturi răcoritoare, produse instant și conserve din Polonia. Compania Dohler este un producător, distribuitor și furnizor global de ingrediente naturale și sisteme de ingrediente bazate pe tehnologie, adică aditivi alimentari, pentru industria alimentară și a băuturilor, înfiinţată în oraşul Darmstadt din Germania şi Pfanner, companie de sucuri naturale înfiinţată în Austria.
Ce se întâmplă cu profitul companei RetuRo
Producătorii, când pun pe piață sticle returnabile, sunt obligați să plătească garanția către RetuRo, astfel încât marfa comercializată are deja garanția achitată. Din această garanție, RetuRo trebuie să plătească pentru toate flacoanele care intră în sistem. Conform raportărilor Returo, în luna mai au fost puse în vânzare 285 de milioane de flacoane din plastic și au fost recuperate 140 de milioane, ceea ce reprezintă o rată de returnare de 49%. De la 1 ianuarie până la 1 iunie, au fost puse pe piață 1,150 miliarde de flacoane din plastic și au fost recuperate 313 milioane, rezultând o rată de plată a garanțiilor de doar 27%. În total, în cele șase luni, excedentul Returo a fost de 650 de milioane de lei.
Radu Lăzăroiu, directorul general al Romaqua Group, sesizează mai multe nereguli în legătură Sistemul de Returnare-Garanţie, care ar fi fost implementat în România pe repede-înainte, fară să asigure infrastructura necesară. Mai exact, aparatele de reciclat au fost montante doar în marile reţele de magazine şi nu susţin cantitea de PET-uri reciclate. Mai mult, acesta afirmă că micile magazine au început să nu mai accepte flacoane RetuRo deoarece ar fi ţepuiţi:
„Micile magazine încep să nu mai accepte flacoane Returo din cauza faptului că, atunci când trimit sacii la Returo, rata de recunoaștere a flacoanelor și de acceptare la plată este de 50%. Deci dacă trimite 100 de sticle, primește banii doar pe 50 de sticle. Acest lucru se întâmplă pentru că, pe transport, flacoanele respective se deteriorează, fenomen pe care noi l-am semnalat de la început. Mi se pare o mare prostie să aduni flacoane goale și să ai pretenția ca acestea să și rămână întregi pe durata transportului, acestea fiind în saci și fără protecție. În centrele de colectare Returo acest control se face automat și, dacă etichetele nu sunt perfecte sau flacoanele sunt deformate, scanerul respectiv nu le recunoaște și nu le validează”, a declarat Lăzăroiu în presă.
Procesele Aqua Group cu RetuRo
Ministerul Mediului a lansat pe data de 15 martie în dezbatere publică o modificare la HG nr. 1074/ 2021 (legea care regelemetează SGR) prin care a prelungit cu 6 luni perioada în care producătorii își pot vinde stocurile de marfă în ambalaje care nu poartă sigla SGR, după ce Romaqa şi mai mulţi producători de vinuri au itentat mai multe acţiuni în istanţa companiei Returo SA şi Guvernului Românei.
Romaqua a trimis, de asemena, în toamna anului trecut o scrisoare deschisă adresată Guvernului Românei, Senatului României, Ministerului Mediului şi al Finanţelor, Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi Consiliului Concurenţei cu observaţii punctule cu privire la implicaţiile economice ale implementării Sistemului de Garanţie-Returnare. Printre principalele observaţii se numără:
„La noi sistemul de colectare selectivă nu a mers optim pentru ca nu s-a dorit implicarea activa a UAT pe motive electorale. Astfel, atata timp cat penalitatea pentru nerealizarea tintelor este de 2.000 lei/tona pentru agenti economici, discretionar, pentru UAT penalitatea a fost stabilita la 50 lei/tona (adica de 40 ori mai mica)! Deci, in mod tacit, se incurajeaza nemunca!
Sistemul vine cu costuri de administrare, recent comunicate, de-a dreptul exagerate ! Este inadmisibil sa platesti sume de 2,4 ori mai mari decat tarifele OIREP pentru atingerea acelorasi deziderate!
In plus, nu se comunica ce se intampla cu deseul recuperat si ce se intampla cu banii proveniti din vanzarea acestuia.
Din actionariatul RETURO fac parte firme concurente care pot denatura concurenta si pot stabilii bariere in stabilirea costurilor de administrare sau a destinatiei deseurilor in vederea reciclarii
SGR si HG 1074/2021 de înfiintare nu oferă nicio alternativă. Firmele sunt obligate sa se inscrie si de la data de start, daca nu sunt inregimentate in sistem, nu mai au dreptul sa vanda, deci nu mai au dreptul de a produce deloc! Fapt inadmisibil şi neconstuţional”. Nu exista posibilitatea de a alege alt sistem (OIREP, propriu, etc.), nu exista variante, este imperativ, totul sau nimic”, se arată în scrisoarea trimisă de Aqua Group
Aqua Group mai argumentează în scrisoare că una dintre problemele va fi legată de necesarul de cash-flow pe care agentii economici trebuie sa-l aiba la dispozitie pentru a sustine sistemul. In baza simularilor făcute de Aqua Group a rezultat că deficitul de cash-flow va produce insolvenţe sau falimente micilor magazine care se vor rasfrange pe lant catre producatori. În cazul Romaqua Group SA necesarul anual de cash – flow se ridică suplimentar la peste 35% din cifra de afaceri. În acelaşi timp, odată ce un agent economic a platit garantia si taxa de administrare el nu mai are nicio raspundere sau obligatie. Toata raspunderea, inclusiv penalitatile, apartin legal numai administratorului de sistem constituit pentru acest deziderat si care incaseaza bani pentru administrare, se mai arată în finalul scrisorii.
Citeşte şi:
Și atunci care ar fi soluția?
Doamne ajuta! In sfarsit cineva care lupta cu porcaria asta de sgr. Ne-au facut boschetari, stam sa adunam saci cu sticle, stam la cozi si de cele mai multe ori aparatele nici nu le primesc daca nu sunt ca iesite din fabrica.
Ești boschetar dacă reciclezi ce consumi? Cine te pune să aduni saci cu sticle?? Adună doar ce consumi. Până acum, din ce am reciclat, am sub 1% ambalaje neprimite… așa că, hai să ne civilizăm mai bine
Când o să stau eu la coada pentru 10-15 lei de le ambalaje,sa fac ceva pe el de returo.Am văzut cu saci de pet-uri la rând,hal de țară, oițele primează in țara aceasta.Spor la păscut.
Era de ajuns să facă containere pentru reciclare. Cred că cei mai mulți am fi reciclat fara sa vrem bani in schimb. Deasemenea erau oamenii care trăiau din valorificarea recipientelor de plastic și aluminiu. Le strângeau de peste tot și le valorificau. I.au „hăituit” cei din poliția locală și le au confiscat carturile până au renunțat. Acum vor să facă ei profit din asta obligandu.ne sa stam la cozi mari pentru aface un lucru normal
Ești boschetar, da, mai ales daca vii cu sacul de gunoi în care incap 50-60 de sticle, și mai și „completezi” pe parcurs cu ce mai găsești pe jos sau în coșuri, pe drumul dintre magazinele care au aparate de reciclare (deși poți să te scapi de sticlele rămase și la in Profi cu prelucrare manuala, de exemplu). Adevărații oameni le aruncă sticle;e, sau chiar le mai și inccujbeaza, nepanicandu-se pentru p paguba de 50 de bani. Reciclarea e pentru clasa de mijloc-jos.
Foarte bine, desființați complet această nenorocire de sistem care ne dezavantajează pe toți în afara de texturi. Noi, micii producători avem costuri mai mari decât cei 50 de bani garanție. Trebuie să plătim fiecare cod de bare pentru fiecare sortiment pus pe piața (adio loturi mici artizanale!), stam sa cântărim sticle samd. Gândit până la detalii pt a fi împovărător pentru cei mici.
Oare de ce nu se desfășoară SGR fără a taxa cei 0,50 ron de la populație ? De ce ? De ce ? pentru că au de câștigat doar producătorii !
Adică cum ? Să nu plăteşti cei 50 de bani, dar să-i primeşti (tu sau altul), când se returnează ambalajul respectiv ? De unde, din ce bani ?
Sunteți 2 idioți. Ar fi mai bine ca toate ambalajele sa fie aruncate ca pană acum pe marginea drumului, în râuri, păduri etc
Oricum asa le arunca si acum ,ca altfel nu imi explic de unde apar toti „nespalatii „cu n saci intregi pe zi … Sticle murdare adunate de peste tot
Un sistem inițial bun devenit o mizerie prin modul de implementare în total dezinteres față de cumpărători și retaileri. O bătaie de joc.
Cuvântul-cheie care definește acest program este _umilința_:
(1) trebuie să depozitezi în casă plase ori saci cu ambalaje voluminoase (nestrivite) și apoi să te plimbi cu ele până la automatele de retur;
(2) trebuie să stai la coadă în fața aparatului (care are un orar de funcționare, atunci când ai noroc să funcționeze) alături de alți cetățeni care cară saci soioși cu ambalaje goale;
(3) toate containerele galbene sunt răscolite de căutătorii de comori, pentru că destui cetățeni aruncă în continuare la coș ambalaje returnabile, fie din comoditate fie pentru a evita umilința procedurii;
(4) aparatele nu preiau, în general, decât ambalaje provenite de la mărcile comercializate de magazinul respectiv (pentru băuturi de la un alt magazin, trebuie să-ți faci sac separat!);
(5) grija de a nu deteriora ambalajul și eticheta (precum și a nu pierde cumva dopul!) este în sine o insultă la adresa consumatorului (în condițiile în care deșeurile vor fi oricum compactate);
(6) ca să obții garanția în numerar trebuie să treci pe la casă și, deci, să intri în magazin și să stai la rând, ori să te umilești la ceilalți cumpărători ca să te lase în față;
(7) consumul de electricitate al aparatelor de retur și risipa de hârtie termosensibilă sunt uluitoare, ceea ce desfide scopul reciclării;
(8) complexitatea acestor aparate e demnă de o cauză mai bună (cântărire de precizie, scanare), în condițiile în care există cabinete medicale fără asemenea facilități;
(9) existența aparatelor devine o problemă de sănătate publică, riscul epidemiologic crescând cu numărul de utilizatori și lipsa de igienizare.
Prost cu diplomă
Unii nesimțiri le pușcă în aparat in timpul orelor de liniște. Ei bine, poate niste mici amenzi nu ar strica … sau, alternativ, sa imp;ementeze un sistem prin care toate aparatele să funcționeze în tot intervalul orar, dar cu excepția orelor din pauza de prânz și a orelor serii.
O prostie SGR, jumătate din ele nu sunt acceptate la aparate,spun nu acestui sistem,reciclez la sacul galben turite acasă și îmi asum taxa suplimentară băgată pe făt de 0.50 de bani,spun asta pentru că,pe mine,ca și consumator,nu m- a întrebat nimeni,dacă sunt de acord să îmi oprești acești bani,doar ca să mă obligi să îi recupererez de la un aparat care îmi dă bani doar pe ce are el înregistrat,adică 50% din ce mi se oprește la casa de marcat!
Gunoierii destepti si-au facut singuri lege, ei isi iau banii la inceput, apoi nu-i mai intereseaza de deseuri, este vrajeala cu protejarea mediului. Aici statul mafiot este complice, iar noi fraieri ca ii votam si implicit ii sustinem. Sa iti opreasca bani pe garantie fara sa ii poti recupera ca nu merge una-alta se numeste, indiferent de suma, FURT!
Corect cu gunoierii deștepți. Cel mai tare în tot acest proces este că tu duci ambalajele intacte la mașinării care apoi le strivesc pt a nu transporta aer la centrele de reciclare. Dar aerul transportat în sacii returo de la cei care nu au mașinării?! Nu spune nimeni că reciclarea nu ar trebui făcută, dar ce ar fi dacă s-ar renunța la plastic/aluminiu/tetrapak și toate lichidele s-ar vinde în ambalaje de sticlă? Cred că tot acest proces ar trebui gândit în integralitatea lui, nu în modul că îi dăm drumul fiindcă ne obligă Europa și vedem noi pe urmă… și în timpul ăsta ”băieții deștepți” fac bani și noi…nervi! Cei mai în vârstă își aduc aminte că vechiul sistem de reciclare RRR te obliga să predai sticlele de sticlă fără etichete și curate. Acum cu etichetele intacte! Și se recicla și atunci și se luau banii înapoi pe ambalaje. Reciclarea adevărată nu poate implica să ai ambalaje de unică folosință pe care să le supui unui proces complicat de reindustrializare, ci ambalaje REFOLOSIBILE. Asta ar fi cheia reciclării: refolosirea.
Daca ar vrea, ar schimba legea in 24 de ore, sa oblige vanzatorul sa preia deseurile indiferent daca functioneaza sau nu masinaria, oamenii nu ar mai fi injositi si plimbati degeaba. S-ar gasi solutii imediat, daca ar vrea. Dar vor sa testeze cat suntem de prosti, cat pot sa fure si noi sa acceptam. Eu cand s-a defectat a treia oara masinaria, le-am pus sticlele pe tejghea, sa le bage ei unde doresc. Evident ca nu am realizat nimic, dar daca ar face toti la fel, si-ar schimba atitudinea.
Mi se pare o pierdere de timp,magazinele au un aparat maxim două unde poți recupera banii pe sticle,mizerie nu mai spun și miros de băutură.Nu mai spun că sunt unele supermarketuri unde bagi sticla și nu îți banii pe ea.Daca le spui saltă din umeri,nu e vorba de 50 de bani ci de a fi om.Lasati-ne cu SGR că e o mare vrăjeală
Bravo! Bun articol! Trebuie să le arăt și la alți să ia aminte
Ce se întâmplă cu miliardele de alte ambalaje reciclabile, pet-uri mici și mari (sucuri și lapte), borcane, bidoane de 5 sau alt volum, ambalajele cumpărate din vendomate cu sigla retro?
Sunt la fel de multe, acestea nu poluează, sau fac parte din altă afacere strălucită?
Am ajuns să stăm la coada la reciclare mai mult decât la cumpărare…
Cineva are curaj sa spună ca e prostie sa aduci flacoane goale….model economic mai rafinat .. nu stim noi…. nu sunt împotriva sgr… dar poate altfel..sigur e posibil…. de ce trebuie sa fie acum un țel în viata mea petul… instanța sigur decide just
Am cumpărat de la Auchan niște sticle de coniac pt. un eveniment . Interesant : nici un aparat nu mi le-a preluat !!! Auchan, Lidl, Penny !!! Le-am aruncat la tomberon ! Am pierdut 10 lei !!! P. S. : coniac ,,Vecchia Romagna” (sticle triunghiulare).
Hai să umplem românia cu sticle iar…că voi sunteți comozi…
Eu nu returnez ambalajele. E bătaie de joc. Eu sunt pensionara, bolnava de diabet, astm și altele și nu am cum sa stau să car sacoșele cu sticle la automat, sa stau la coada și să mă trezesc că nu îmi accepta toate ambalajele. Nu merita efortul, pentru câțiva lei. Nu duc dorul perioadei de dinainte de ’89, dar atunci se recuperau ambalajele direct in magazin și se decontau pe loc, nu ca acum, cu aparatele alea. Sistemul este prea greoi și cere muuuuult prea multe costuri de achiziție și întreținere. Prost gândit.
Soluția cea mai practică și eficientă ar fi înființarea de centre de colectare, după o evaluare statistică a necesarului de centre pentru fiecare localitate.
sunt deșeuri debarcate in Romania. dacă se aduc 2mil de peturi și se recuperează 600mii restul sunt nevândute sau gunoaie. coca cola are sticle care nu pot fi returnate. derbedeii primesc bani pe gunoaie, recircula o parte(de ochii lumii), iar restul ii baga in buzunar; mai primește și statul 20%.