Fostul primar al orașului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a încercat să scape de executarea pedepsei cu ajutorul soacrei și a prescripției.
El a formulat o contestație în anulare în care a arătat că judecătoarea care l-a condamnat ar fi fost „într-o situație vulnerabilă”, deoarece mama magistratului era vizată în același dosar cu soacra politicianului, tot pentru mită. Fostul primar a mai susținut în contestație că faptele lui s-ar fi prescris cu 24 de zile înainte de pronunțarea deciziei din apel, deoarece prescripția curge de la momentul pretinderii banilor, nu de la ultimul act de primire a mitei. Curtea de Apel Cluj a respins recent contestația în anulare formulată de Cătălin Cherecheș, o cale extraordinară de atac prin care acesta încerca să obțină desființarea condamnării de 5 ani pentru luare de mită, pe care a primit-o pe 24 noiembrie 2023.
Argumentul lui Cătălin Cherecheș a fost acela că judecătoarea, la a cărei mamă urma să ajungă mita de la soacră, s-ar fi temut să dea o altă soluție în afară de condamnare:
„Se învederează cu titlu preliminar că prin contestaţia în anulare formulată nu a adus critici sau «atacuri» la adresa persoanei doamnei judecător sau la adresa domnului procuror, ci reprezintă o analiză obiectivă a unei situaţii de clară incompatibilitate a oricărui magistrat aflat într-o situaţie identică, respectiv o situaţie de lipsă de imparţialitate (după depunerea denunţului de către doamna magistrat şi audierea acesteia în calitate de martor la DNA Cluj) şi de vulnerabilitate chiar a unui magistrat care a pronunţat o hotărâre în apel şi apoi a motivat-o în timp ce se temea pentru situaţia juridică a propriei mame, care ar fi putut fi oricând pusă sub acuzare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, exact de procurorul de caz pe al cărui rechizitoriu magistratul trebuia să se pronunţe în apel. S-a reiterat faptul că atât doamna judecător, cât şi mama acesteia au fost audiate ca şi martori denunţători, iar mama acesteia a şi colaborat cu DNA Cluj în vederea organizării flagrantului din data de 8 noiembrie 2023, inclusiv prin punerea la dispoziţie de tehnică de înregistrare din partea DNA Cluj.
Un alt element obiectiv privind lipsa de imparţialitate a doamnei magistrat (Fărcaș-Hîngan Georgiana Rodica – n.r.) constă în opinia contestatorului şi în declaraţia doamnei magistrat-denunţătoare din data de 5.11.2023, care a precizat expres că, dată fiind situaţia juridică în care era implicată mama sa (cu o stare, de fapt, care indica o posibilă comitere a infracţiunii de trafic de influenţă de către mama sa), respectiv din următorul pasaj: «am simţit nevoia ca de îndată să sesizez organele de urmărire penală pentru a se lua măsurile legale ce se impun. Arăt că îmi fac griji pentru membrii familiei, în special pentru mama mea». Se învederează astfel că situaţia juridică penală a propriei mame stătea exact în mâna procurorului de caz pe al cărui rechizitoriu trebuia să pronunţe o soluţie în apel, opinând astfel că magistratul se afla într-o stare de vulnerabilitate şi dependenţă faţă de procurorul pe al cărui rechizitoriu trebuia să dea o soluţie în apel, magistratul menţionând expres în faţa aceluiaşi procuror cu ocazia audierii la DNA Cluj că «se teme pentru situaţia mamei sale».
Astfel, se susţine faptul că, în condiţiile în care până la momentul formulării denunţului mama doamnei magistrat comisese infracţiunea de trafic de influenţă, aceasta putea fi pusă sub acuzare şi putea să răspundă penal, iar formularea unui denunţ (după comiterea unei posibile infracţiuni de trafic de influenţă) nu putea opera ca o cauză de nepedepsire. Astfel, se arată că tratamentul «privilegiat» de care a beneficiat mama doamnei magistrat la DNA Cluj şi exonerarea sa de răspundere penală contrar dispoziţiilor legale rezultă dintr-o simplă analiză a cadrului procesual de instrumentare a dosarului penal nr. 113/D/2023 al DNA Cluj”, arăta Cherecheș în contestația în anulare.
