Spitalul Județean de Urgență Cluj executat silit pentru că managerul instituției, Claudia Gherman, a hărțuit o angajată

Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca este executat silit pe fondul unui proces deschis împotriva instituției de Camelia Șanta, șefa Serviciului de Achiziții Publice. Pentru suma de aproximativ 3.000 lei, pe care conducerea spitalului nu a vrut să o plătească, a fost pusă poprire pe conturile instituției. Claudia Gherman a încercat sub diferite forme înlăturarea lui Șanta din funcție, pentru a-i face loc unui apropiat. Conflictul a culminat cu un un dosar deschis pe rolul Tribunalului Cluj, care a arătat presiunile la care sunt supuși angajații SCJU Cluj-Napoca.

În 2022, Tribunalul Cluj a dat o primă sentință în procesul deschis Camelia Șanta împotriva Spitalului Județean Cluj. S-a dispus anularea deciziei de sancţionare nr.2338/15.11.2021 emisă de către spital. De asemenea, spitalul clujean a fost obligat la plata despăgubirilor egale cu diferenta de salariu neîncasată ca urmare a reducerii cu 5% a acestuia pe o perioada de o lună, sumă ce va fi indexată, majorată şi reactualizată, începând cu data de 15.11.2021 şi până la data plății efective. De asemenea, spitalul a fost obligat să vireze contribuţiile către stat aferente întregului salariu de bază și la plata cheltuielilor de judecată parțiale în cuantum de 2000 lei. 

În 2023, Curtea de Apel Cluj a menținut sentința și, suplimentar, i-a acordat Cameliei Șanta o despăgubire morală de 2.000 lei.

Mai mult, judecătorii au constat că Șanta a fost hărțuită de persoanele din conducerea instituției.

„Suntem în prezenta unor acte de hărțuire la locul de muncă în situația în care se întrunesc următoarele elemente esențiale: existența unui comportament abuziv veritabil, manifestat împotriva unui salariat în mod sistematic, repetat și având o întindere semnificativă în timp; pretinsele acte de hărțuire violează personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică/mentală a individului; hărțuirea determină degradarea substanțială a mediului de lucru, putând atrage după sine o demisie forțată.

Hărțuirea la locul de muncă reprezintă un comportament repetat și anormal față de un salariat sau un grup de salariați care este de natură să genereze un risc pentru respectivii salariați. Mai mult, acest comportament anormal are în vedere un individ al cărui comportament tinde la victimizarea, umilirea, diminuarea respectului de sine sau amenințarea celorlalți.

În cauză, reclamanta a prezentat mai multe incidente pe care le-a perceput astfel (ca o hărţuire morală),iar probatoriul administrat- declaraţii martori– confirmă faptul că i s-a creat o ” stare de stres””, arată motivarea Curții de Apel Cluj. 

Însă, conducerea spitalului nu a respectat deciziile din acest proces, iar clujeanca a pus în executare sentințele judecătorești. Astfel că pe o parte din conturile bancare a fost pusă poprire. Documentele arată că poprirea a fost pusă pentru o sumă de 3506 lei. 

Șanta a deschis două dosare împotriva conducerii spitalului clujean

Șanta a dat în judecată spitalul în cadrul a două procese în care au fost date sentințe definitive favorabile pentru ea. Astfel, judecătorii au obligat conducerea spitalului clujean să o reangajeze pe Șanta în funcția pe care a deținut-o anterior, de șef serviciu al Biroului Achiziții și să îi plătească, retroactiv, diferențele salariale și contribuțiile sociale tăiate prin deciziile conducerii spitalului.

În primul dosar s-a dispus ”reîncadrarea/reintegrarea reclamantei pe funcția avută anterior retrogradării, respectiv Șef Serviciu Achiziții Publice. A fost obligat pârâtul (Spitalul Județean de Urgență Cluj, n.red.) la plata unei despăgubiri egală cu diferența de salariu neîncasată ca urmare a măsurii luate de retrogradare pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile a subsemnatei. A fost obligat pârâtul să vireze contribuţiile către bugetul consolidat de stat a tuturor contribuțiilor pentru asigurările sociale prevăzute de lege, aferente întreg salariului de bază. A fost obligat pârâtul să efectueze mențiunile în registrul de evidență al salariaților (REVISAL) în ceea ce privește hotărârea pronunțată în prezentul dosar”, se arată în decizia dată de Curtea de Apel Cluj cu titlu definitiv.

În cel de-al doilea dosar, Șanta a câștigat daune morale, decizia instanței fiind tot cu titlu definitiv.

În acest dosar, potrivit concluziilor trase de judecători, pentru a pune presiune asupra lui Șanta managerul instituției a organizat o audiere în care fapta pentru care a fost sancționată nu a putut fi descrisă.

”Subscrisul spital a achitat catre fosta-angajata obligatiile stabilite in titlul executoriu reprezentat de sentinta judecatoreasca, perspectiva din care s-a promovat contestatie la executare. In privinta acestui ultim demers judiciar, suntem in imposibilitatea obiectiva de a face comentarii la acest moment, deoarece, pe de-o parte, hotararea Tribunalului nu este motivata si comunicata, iar pe de alta parte, la acest moment putem rezonabil banui ca spitalul va promova caile extraordinare de atac prevazute de lege”, a transmis managerul spitalului clujean, Claudia Gherman.

Convocării demne de ședințele de autocritică de vremea comuniștilor când finalul era o ”excursie” la Canal

Motivul pentru care conducerea spitalului a ajuns să o sancționeze pe șefa serviciului de Achiziții Publice poate friza ridicolul.

În anul 2021, în plină febră pandemică, conducerea spitalului a fost sesizată, în două rânduri, că există o lipsă de consumabile datorată neachiziţionării materialelor necesare, pipete sterile de 3 ml, tuburi Eppendorf de la 1,5 ml şi kituri de recoltare teste pentru Covid PCR.

În loc să atribuie fonduri pentru achiziții, conducerea spitalului a deschis o cercetare disciplinară. 

”După cercetarea disciplinară, având în vedere că potrivit atribuţiilor din fişa postului salariata avea obligaţia, în calitate de responsabil achiziţii, de a derula procedurile de achiziţii  publice astfel încât necesitatea unităţii să fie îndeplinită conform, fără întârzieri în aprovizionarea cu materiale şi totodată, având în vedere faptul că a mai fost sancţionată de două ori pentru abateri în serviciu în decursul ultimului an, angajatorul a procedat la sancţionarea angajatei conform art. 248 alin. 1 lit. b din Codul Muncii”, arată, potrivit motivării judecătorești, reprezentanții spitalului clujean.

După ce Șanta a contestat decizia de sancționare în instanță, managerul instituției i-a desființat postul. După ce judecătorii i-au dat lui Șanta câștig de cauză, șeful spitalului i-a amenajat biroul într-o mansardă pentru a o separa de colegii de muncă. 

”Ulterior pronunţării soluţiei din acest dosar, crezând că lucrurile îşi vor reveni la normal, d-na manager mi-a mutat biroul într-o mansardă din spital, unde trebuia să lucrez izolată de colegi şi de alt personal”, arată femeia. Nemaiputând tolera această presiune ea şi-a dat demisia, fiind constrânsă psihic să ia această decizie, iar acest tip de hărţuire a continuat pe tot parcursul acestui proces.

Cum manageriat cazul Claudia Gherman 

Dosarul arată că Dârlea Carmen Monica, economist în cadrul serviciului în care lucra Șanta a declarat că „Din pricina faptului că nu am vrut să spun lucruri neadevărate despre apelantă, am ajuns eu însămi să fiu urmărită pe camere cât timp ies la ţigară sau cât timp petrec în afara biroului. Practic se urmărea şi sancţionarea mea disciplinară, inclusiv prin supraîncărcarea mea cu sarcini cărora să nu le pot face faţă…. Doamna Gherman îmi punea întrebări legate de apelantă care practic includeau şi răspunsul, de tipul: aşa-i că doamna Şanta nu este un bun organizator, un bun profesionist. Pot confirma că asupra apelantei (Șanta Camelia, n.red.) şi asupra (mea) dealtfel, s-au exercitat presiuni, am fost purtate prin comisii de disciplină, iar apelanta venea deseori plângând de la conducere. Nu am văzut actele medicale referitoare la starea de sănătate a apelantei, dar i-am perceput direct starea”.

Martora Nistor Elena Cristina a declarat că ”… ştiu că la serviciu i s-a creat o situaţie tensionată, de presiune, i se cereau rapoarte care nu se cereau altor angajaţi, s-au declanşat în mod repetat cercetări disciplinare. Urmare a acestor situaţii prietena mea a început să aibă probleme cu sănătatea, a trebuit să se adreseze unui psiholog, pentru prima dată în viaţa ei şi a trebuit să se adreseze unui medic pentru că a început să aibă probleme cardiace şi de tensiune pe care înainte nu le-a avut. Mai ştiu că de două ori a fost mutată în alte birouri, tocmai pentru a îngreuna contactul cu colegii ei. I se cerea repetat să îşi dea demisia de către doamna Gherman, dar îi era frică să îşi dea demisia pentru a nu i se imputa lucruri pe care nu le-a făcut. În final, din cauza stresului la care a fost supusă şi-a dat demisia”, arată altă declarație de martor.