Procurorul Liviu Lascu, șeful Parchetului Militar Cluj, a formulat o cerere de apărare a reputației profesionale legată de acuzațiile făcute împotriva lui de alt procuror, șeful DNA, Marius Voineag. Însă, Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea. Anterior, Lascu a fost vizat de o anchetă a Inspecției Judiciare pentru că că a postat pe contul de Facebook mai multe articole cu temă politică și i-a criticat pe președintele Klauss Iohannis, fostul premier Nicolae Ciucă sau ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Însă, Inspecția Judiciară a constat că procurorul nu a încălcat legislația.

În cadrul unui interviu acordat jurnalistei Sorina Matei, la emisiunea Of/On The Record realizată de această la Aleph News, șeful DNA Marius Voineag a precizat că ar fi dorit ca procurorul Liviu Lascu să fi fost mai atent cu soluția de clasare dispusă în 2023 de procurorul militar Mihai Gheorghe privind fapte de abuz în serviciu și mită în legătură cu controlul ISU Prahova la Fermă Dacilor (complexul unde mai mulți oameni au murit într-un incendiu), clasare pe care Lascu a vizat-o. “Fostul șef al serviciului militar care mi-ar fi plăcut că în loc să se plimbe cu politicienii pe stradă să fie mai atent la ce citește în soluțiile alea, pentru că poate am fi preîntâmpinat. Dacă pe zona de ISU de la momentul respectiv se făcea cercetarea aia penală până la capăt corespunzător, poate aveam întreruptă activitatea la Fermă Dacilor”, a afirmat Voineag, făcând trimitere la poză în care Liviu Lascu apărea la o promenadă cu deputatul PNL Ioan Cupșa.

Liviu Lascu a cerut CSM să constate că prin declarațiile făcute, șeful DNA i-ar fi afectat reputația profesională. Însă, prin Hotărârea nr. 595 din 16 aprilie 2024 a Secției pentru procurori a CSM s-a respins cererea procurorului șef al Tribunalului Militar Cluj.

”Raportat la prima împrejurare, Secția reține că, la momentul la care procurorul reclamant ar fi confirmat soluția din dosarul despre care afirmă că nu avea atribuții de verificare și vizare, era activ Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție din 15.05.2015, aprobat prin Ordinul ministrului justiției cu nr. 1643/C din 15.05.2015, care prevedea expres atribuția de verificare a legalității soluțiilor de netrimitere în judecată a procurorilor/procurorilor militari din subordine. Astfel, afirmația procurorului-șef direcție nu este lipsită de temei, iar susținerea reclamantului că regulamentul menționat era căzut în desuetudine nu poate fi primită.

Referitor la a doua împrejurare reclamată, Secția, verificând constatările efectuate de inspectorul judiciar, reține că în perioada cât a ocupat, prin delegare, funcția de procuror-șef serviciu, domnul Lascu Alexandru Liviu nu ar fi fost prezent în instituție circa o treime din perioada. Este cert, însă, că inspectorul judiciar nu a efectuat o verificare corespunzătoare a deplasărilor în interes de serviciu. Cu toate acestea, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție nu dezvoltă această idee în interviul acordat, limitându-se la a-și exprima nemulțumirea față de lipsa procurorului-șef delegat de la sediul central.

Raportat la a treia împrejurare, Secția constată că, anterior, devenise notoriu faptul că în mass-media apăruseră fotografii în care procurorul-șef serviciu se află pe stradă cu un cunoscut politician.

Aparte față de cele de mai sus, Secția reține că între procurorul Lascu Liviu Alexandru și domnul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție au existat nemulțumiri reciproce, care s-au concretizat în solicitarea de revocare a delegării primului din funcția de procuror-șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari. Este, de asemenea, adevărat faptul că este atributul legal al procurorului-șef de a-și construi o echipa de conducere cu care să încerce să pună în aplicare strategiile din proiectul de management cu care a câștigat mandatul. În plus, este firesc că, în anumite momente, procurorul-șef al unei astfel de structuri precum Direcția Națională Anticorupție să apară în mass-media să răspundă public unor întrebări venite dinspre societate și să lămurească unele aspecte care, dat fiind specificul activității, o perioada nu au putut fi revelate.

Totodată, Secția pentru procurori remarcă împrejurarea că nu există niciun element de fapt care să ducă la concluzia unei atingeri a independenței ori reputației profesionale a domnului procuror Lascu Alexandru Liviu.

În acest sens, se reține faptul că declarațiile domnului Voineag Marius au fost exprimate în considerarea calității sale de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Prin urmare, Secția apreciază că exprimarea unor opinii informate reprezintă un gest firesc pentru conducătorul unei instituții, acesta fiind singurul îndrituit să formuleze aprecieri și evaluări pertinente asupra performanței organizației pe care o conduce și a activității persoanelor din subordine, inclusiv asupra dosarelor cu mare vizibilitate și impact asupra opiniei publice, cum este cazul celui menționat în cuprinsul declarațiilor.”, arată hotărârea CSM.

Inspecția Judiciară nu a găsit nimic în neregulă cu Facebook-ul procurorului Lascu

În  9 aprilie 2024, secția pentru procurori în materie disciplinară a decis să respingă plângerea făcută de Inspecția Judiciară împotriva procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj.

„Respinge acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului Lascu Liviu Alexandru, procuror militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. c) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 9 aprilie 2024”, arată minuta secției pentru procurori din cadrul CSM.

El a fost şef interimar al Secţiei militare a DNA în mandatului fostului şef DNA Crin Bologa. Inspecția Judiciară i-a făcut plângere disciplinară în noiembrie 2023, pentru „desfășurarea de activități cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului”, potrivit unui comunicat de presă al IJ.

„Fapta procurorului LASCU ALEXANDRU LIVIU de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, la data sesizării delegat în funcția de procuror șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, care, în zilele de 21.10.2021, 6.03.2023 și 17.04.2023 a distribuit pe pagina personală de Facebook Liviu Lascu trei articole de presă cu temă politică, la primul din ele adăugând și un comentariu propriu, întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare justificate de către inspectorii judiciari”, se arată în comunicatul IJ.

Practic, el a postat pe Facebook editoriale ale jurnalistei Ioanei Ene Dogioiu în care aceasta critica faptul că fostul şef al DNA Crin Bologa nu a mai fost propus pentru un nou mandat în fruntea parchetului anticorupţie şi se exprima critic la adresa şefului statului Klaus Iohannis şi a actualului şef al DNA Marius Voineag.

În 6 martie 2023, Lascu a postat pe contul său de Facebook un material din site-ul spotmedia.ro, intitulat „Exigența ministrului Predoiu și dosarul Ciucă. Planul justiției perfect controlate”. Era un material de susținere la adresa fostului șef DNA Crin Nicu Bologa, care îl adusese în structura DNA pe Liviu Lascu. În articol se susținea că „înlăturarea lui Bologa face parte, în mod evident, parte din planul Justiției perfect controlate în punctele sensibile”. În același articol, ministrul Justiției de la acea dată, Cătălin Predoiu, era acuzat că refuza să spună cine l-a recomandat pe noul șef al DNA și îl gratula pe Marius Voineag cu apelativul de „Mache”, acesta fiind acuzat că, prin deschiderea dosarului pe plagiat pentru premierul Nicolae Ciucă, a blocat cu intenție verificările pe plagiat ale șefului PNL.

De asemenea, in 17 aprilie 2023, procurorul Lascu a distribuit pe contul său de Facebook un alt articol din spotmedia.ro, cu titlul „Iresponsabilitatea lui Klaus Iohannis. Și de ce nu e Bolojan premier”. O analiză care conținea un atac la președintele Klaus Iohannis, precizându-se că iresponsabilitatea ar fi cel mai potrivit cuvânt pentru acesta.

Cei doi procurori sunt ”prieteni” buni

În februarie 2024, șeful DNA, Marius Voineag l-a schimbat pe Liviu Lascu din funcția de șef al serviciului militar din DNA. El instrumenta un dosar privind achiziții făcute de SRI care viza 6 angajați SRI din care doi ofițeri superiori, astfel că i s-a luat și ancheta. Investigația lui Lascu arată că SRI a plătit produse de 2,4 milioane de lei, deși mai bine de jumătate din produse nu au fost recepționate.

După ce dosarul a fost preluat de Voineag, ancheta a fost clasată și angajații SRI lăsați în pace.

Dosarul achizițiilor SRI a fost disjuns în februarie 2023 dintr-un dosar mai mare deschis la Secția a II-a DNA privind achiziții făcute de IGPR, Poliția Capitalei, IPJ Călărași şi Poliția Sectorului 1. Aceste instituții au plătit în jur de 10 milioane de lei pentru echipament militar niciodată livrat integral.

Banii, spun surse judiciare, ar fi fost încasați de o singură firmă cu 3 angajați, aparținând, cel puțin în acte, unui pensionar care a lucrat și în SPP, și în IGPR.

1 COMENTARIU

  1. Dacă nu i-i pupi în fund pe șefi și politicieni asa pățești!Asta e democrația pentru cei mari nu și pentru cei mici ca în boul și vițelul!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.