Metoda de cenzură din Rusia se extinde în Europa

Vladimir Putin, conducătorul Rusiei de 25 de ani, din momentul în care a ajuns la putere încearcă din răsputeri să lărgească cu cât mai mult influența pe care o are în lume, de multe ori apelând la cele extremiste metode, cel mai bun exemplu fiind Războiul din Ucraina.

Însă mult mai des, Putin încearcă să își crească influența prin metode mult mai subtile, unele care produc rezultate doar pe termen lung. Astfel, în 2012 în Rusia a fost adoptată o lege împotriva „agenților străini”, care vizează ONG-urile care primesc finanțare din afara țării. În timp, legea a suportat diverse modificări, cea mai recentă fiind din 2022: definiția „agentului străin” s-a lărgit atât de mult încât poate cuprinde orice persoană sau organizație care critică deciziile conducătorilor Rusiei, cât timp autoritățile decid că acești critici se află sub influență străină.

Aceste asociații sunt denigrate public și supuse unor presiuni și abuzuri constante, lucru care a dus la cenzurarea aproape totală a societății civile, multe ONG-uri și redacții fiind nevoite să se închidă. Această lege stă la baza unui trend în care tot mai multe țări din Europa încearcă să cenzureze vocile opoziției.

Legea din Ungaria

Una dintre cele mai recente metode prin care Viktor Orban încearcă să pună piedici opoziției rămase în Ungaria este printr-o lege inspirată din Rusia, cea prezentată mai sus: legea „agenților străini”, prin care persoanele și organizațiile care primesc donații din afara țării sunt puse sub presiune.

Această lege a fost implementată în Ungaria în decembrie 2023, dar un proiect asemănător a existat și în 2017, însă a fost retras la presiunea Uniunii Europene, când Curtea de Justiție a UE a hotărât că restricțiile aduse ar fi discriminatorii și nejustificate. Comisia Europeană, care este în multe certuri cu Viktor Orban, a anunțat în februarie că va contesta această lege, considerând că aceasta încalcă mai multe drepturi ale omului: al vieții private, al protecției datelor personale, a libertății de exprimare etc.

În numele protecției suveranității naționale, dacă un politician primește finanțare din afara Ungariei, indiferent de sursa banilor, va face închisoare până la trei ani. Problema este că acest lucru era deja interzis prin lege, partidele politice nu având voie să primească finanțare externă.

Statul Ungar a înființat prin această lege Biroul de Protecție a Suveranității, care în luna iunie a acestui an a început o anchetă împotriva a două organizații: Atlatszo, o redacție care produce investigații și transparency.hu, un ONG care promovează transparența în alocarea banilor publici. Aceste două organizații sunt printre cei mai mari critici ai Guvernului maghiar, iar această anchetă are rolul de a încerca pe cât mai mult posibil să le cenzureze.

Conform aljazeera.ro, criticii acestei legi avertizează că Viktor Orban și-a creat o modalitate prin care poate să se folosească de serviciile secrete pentru a își ataca și cenzura oponenții politici și societatea civilă.

Biroul de Protecție a Suveranității este o instituție care nu are control civil și este condusă de un director numit de către Guvern. Biroul are dreptul să ceară informații publice și private atât de la cei pe care îi anchetează, cât și de la alte instituții ale statului, inclusiv serviciilor de informații.

Departamentul de Stat SUA a criticat această lege, un purtător de cuvânt susținând că „încercarea guvernului maghiar de a hărțui, intimida și pedepsi organizațiile independente este contrară principiilor guvernării democratice bazate pe statul de drept”.

Și Georgia are o lege asemănătoare

Acest tip de lege, care țintește ONG-urile care primesc bani și din străinătate, a devenit un trend pe întreg continentul European, Georgia reprezentând cel mai recent caz. Situația politică este una încordată în țară, Președintele fiind în opoziție față de majoritatea parlamentară și de Guvern. Tensiunea a ajuns atât de mare, încât un deputat i-a dat un pumn în față premierului, în timp ce acesta a prezenta proiectul de lege.

Legea agențiilor străini obligă toate organizațiile care au 20% din bugetul lor din surse externe Georgiei să se înregistreze ca „agenți cu influențe străine”, opoziția numind acest proiect o copie exactă a versiunii rusești. Partidele care dețin acum majoritatea parlamentară vor să o păstreze și în urma alegerilor din acest an, astfel încât scopul legii este de a faulta ONG-urile care sunt critice față de guvern, acestea ajutând la producerea de investigații asupra corupției.

Un asemenea proiect de lege a fost propus și în 2023, dar a fost oprit în urma unor proteste masive. Anul acesta în aprilie, legea a revenit în dezbaterea parlamentului și a fost votată cu succes. Președintele Georgiei Salome Zourabichvili a refuzat să promulge proiectul și l-a întors la Parlament, lucru care îl poate face o singură dată, iar în urma unui alt vot, majoritatea pro-rusă a reușit să adopte legea.

Pe tot parcursul acestui traseu, care a durat trei luni, au avut loc multiple proteste cu zeci de mii de oameni, unde cetățenii au fost tratați cu violență de către autorități, acestea folosind gloanțe de cauciuc, tunuri de apă și gaze lacrimogene.

În urma promulgării acestei legi, Uniunea Europeană a venit cu un răspuns imediat: la un summit din 27 iunie țări le membre au decis să oprească în mod oficial aderarea Georgiei în blocul comunitar, iar fonduri de 30 de milioane de euro au fost înghețate, acestea fiind destinate Ministerului Apărării, transmite Europa Liberă.

Directivă Europeană pe același model

Uniunea Europeană a criticat în mod constant proiectele de legi împotriva „agenților străini” și s-a împotrivit acestora prin diverse metode, în cazul Georgiei răspunsul fiind unul dramatic. Însă, în ciuda acestui fapt, în 2023 Comisia Europeană a propus o directivă care este aproape identică cu legile cu inspirație rusească pe care le-a tot descurajat, conform Balkan Insight.

230 de ONG-uri au trimis o scrisoare către UE prin care se opun acestei propuneri, asociațiile semnatare avertizând că vor putea apărea consecințe negative pentru democrațiile Blocului Comunitar. Chiar dacă propunerea susține că se axează pe transparență și responsabilitate, aceasta „riscă să creeze o legislație care, în primul rând, nu rezolvă riscul presupus și, în al doilea rând, deschide calea pentru abuzuri și restricții disproporționate și discriminatorii asupra organizațiilor societății civile” afirmă ONG-urile în scrisoare.