Am luat cunoştinţă cu deosebită satisfacţie faptul că Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au demarat lucrările de restaurare a uneia din cele mai de seamă moşteniri a istoriei şi arhitecturii clujene, respectiv podul Elisabeta de peste Someş. Salutăm şi sprjinim acest demers al Domniilor voastre.
Totodată, cu respect ţinem să menţionăm că realizarea podului Elisabeta, în anul 1902, a fost necesară pentru că aleea Elisabeta, de pe dealul Cetăţuia, precum şi bustul prinţesei Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sissi (24 decembrie 1837, München – 10 septembrie 1898, Geneva), amplasat pe această alee, să fie accesibil şi de pe malul drept al Someşului. Podul Elisabeta este, deci, o piesă a acelui sistem, din care face parte şi aleea Elisabeta, construită în toamna anului 1900, care duce pe dealul Cetăţuia şi în a cărei porţiune de mijloc, din iniţiativa fostului primar al Clujului, Károly Haller – care a amenajat şi Parcul Central – s-a amplasat în anul 1901 bustul prinţesei Elisabeta, operă a celebrului artist Alajos Stróbl.
Bustul prinţesei Elisabeta, victimă a atentatului din 10 septembrie 1898 de la Geneva, a dispărut în primii ani ai comunismului, soarta lui nefiind cunoscută nici azi.
Popularitatea prinţesei Sissi, recunoscută şi ca idealul frumuseţii din acele timpuri, este incontestabilă, acest lucru reieşind şi din faptul că în cinstea ei s-au amplasat în total 70 de busturi şi plăci comemorative în Austria, Croaţia, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Numai în România s-au amplasat 21 de busturi şi plăci comemorative. Totodată în amintirea ei s-au făcut multe filme artistice şi documentare, unul din aceste filme fiind cel cu titlul Trista poveste a împărătesei Sissi, operă a regizorului Cosmin Nicolescu. Toate acestea dovedesc faptul că prinţesa Sissi este o figură foarte populară, de care putem fi mândrii.
La sfârşitul anilor 1800 şi începutul anilor 1900 s-au amplasat în total patru busturi ale prinţesei Sissi, create de artistul Alajos Stróbl, câte unul la Budapesta, Miskolc, Presov şi Cluj. Din toate acestea doar cel din Miskolc a rămas intact. Cel din Presov a fost recuperat, restaurat şi reaşezat.
Vă rugăm respectuos ca pe lângă restaurarea podului Elisabeta – care nu are numai rolul de a facilita accesul la staţia de autobuz, ci şi cel de a fi o piesă importantă a unui obiectiv turistic – şi aleea Elisabeta să fie reabilitată, recăpătându-şi demnitatea şi rolul de odinioară, pentru că Parcul Cetăţuia este un loc foarte agreat atât de clujeni, cât şi de turiştii care ne vizitează oraşul. Pe lângă toate acestea cerem ca podul Elisabeta şi aleea Elisabeta să-şi reprimească, oficial, numele original.
De asemenea, vă aducem la cunoştinţă că organizaţia noastră, în colaborare cu consiliul municipal al oraşului Miskolc, în cursul lunilor august–septembrie va aduce la Cluj o copie a bustului prinţesei din Miskolc. Vom amplasa provizoriu acest bust la Cluj, cu speranţa ca după reabilitarea aleii Elisabeta, precum şi a postamentului, acest bust va fi reamplasat la locul lui original. În acest sens vă solicităm să colaborăm.
Suntem convinşi că prin sprijinirea eforturilor noastre de înfrumuseţare a Clujului, veţi aduce satisfacţii tuturor clujenilor.
Cu respect,
Gergely Balázs,
preşedinte regional al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania
Csigi Levente,
preşedinte judeţean Cluj al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania
