Războiul caselor din Borhanci – rechinii imobiliari, în goana după bani, se transformă în monștri

Mai mulţi clujeni au dorit să îşi urmeze visul: să lase în urmă viaţa de la bloc şi să îşi cumpere o casă într-un cartier liniştit al Clujului. Pentru a-şi materializa dorinţa au apelat la dezvoltatorul imobiliar Ionuţ Bârdăsan – ceea ce nu ştiau e că vor deveni personaje într-o poveste încâlcită, ce pare fără sfârşit. Pe parcursul mai multe articole, Gazeta de Cluj va încerca să descâlcească iţele acestei poveşti al cărui protagonist este Bârdăsan, cel care a reuşit să-i amăgească şi să-i fenteze pe cumpărători după bunul plac. După lungi neînţelegeri, care se întind pe mai mulţi ani, Ionuţ Bârdăsan, încearcă să îi evacueze pe locatari pentru a vinde casele mai scump, la preţul actual al pieţei, în condiţiile în care dezvoltatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale. În 2019, când au fost achiziţionate, casele au costat 171 de mii de euro, iar acum preţul s-a dublat.

Deşi era condiţionat de construcţia drumului, Bârdăşan i-a dat înainte cu tupeu

Autorizarţia de construire  emisă pentru imobilele de pe Aleea Târnăveni din cartierul Borhanci era condiţionată de realizarea drumului de acces. Mai exact, până la recepţia lucrărilor era obligatoriu, conform documentului oficial, să se obţină CF pentru drum, autorizaţia de construire pentru drum şi, de asemnea, finalizarea drumul de acces. Deși condiționat, dezvoltatorul imobiliar s-a apucat de treabă, s-a pus pe construit şi, ulterior, a uitat de drum. Bârdăsan argumentează că nu a construit drumul deoarece încă nu existau utilitățile şi că, atunci când ar fi venit gazul, muncitorii ar fi spart asfaltul. L-am contactat pe Bârdăsan pentru un punct de vedere, iar acesta a afirmat, printre altele, că nu a cerut nici până în ziua de azi, la şapte ani de la începerea scandalului, autorizaţia de construire pentru drum. Acest fapt ne îndreptăţeşte să credem că domnul Bârdăsan a fost rău-intenţionat şi a premedidat această situaţie. Dacă ar fi vrut, într-adevăr, să construiască controversatul drum de acces, ar fi avut destul timp să facă măcar primii paşi în această direcţie.

„Eu am luat terenurile de la o persoană, toate bune şi frumoase. Persoana mi-a zis că utilităţile vor ajunge în zonă în vreo şase luni. Eu am zis ok, nu vor fi şase luni pentru că întotdeauna mai apare câte o chestie, deci va fi cam un an de zile. Problema e că după un an de zile încă nu aveam utilităţile şi casele erau deja ridicate în proporţie de 90%. Aşa că am făcut primele promisiuni de vânzare, dar am zis că încă nu am gaz, încă nu e tras nici pe principală şi aia nu pot să o fac eu că suntem încă 50 de oameni care aşteaptă după gaz pe acea stradă şi nu voi putea asfalta sau pietrui strada noastră până nu trag utilităţiile, care nu are rost să mă apuc să o construiesc, ca apoi să sparg totul să trag utilităţile. Lucrurile nu au fost chiar aşa, în loc de 3 luni au fost vreo 2 ani. Deci toţi de acolo au gaz de vreo 2 ani şi se bucură de spaţiu, de proprietate. În anexa contractului (un cumpărător n.r.) avea obligaţia să plătească partea de asfaltare”.

Întrebat de reporterii Gazeta de Cluj de ce cumpărătorul avea această obligaţie Bârdăşan a răspuns următoarele:

„Aşa am trecut-o în anexa de conntract. Am făcut anexa la juma’ de an, un an de la semnarea contractului. Am făcut tot felul de procese verbale între noi cu ce mai trebuie să se facă şi am scris acolo că el se ocupă de partea de asfaltare”. În continuare, Bârdăsan recunoaşte că această anexă nu a fost autentificată de un notar, ci a fost doar o înţelegere între cei doi.

Cum povestea devine deja din ce în ce mai îmbârligată, am înaintat în conversaţia cu Bârdăsan întrebându-l dacă, iniţial era inclusă asfaltarea sau nu: „Eu i-am redus din preţul casei (unui alt cumpărător n.r) 10.000 de euro, pentru că a zis că mă ajută să recepţionez toată strada, că are pile la Primărie. Ideea a fost că eu înainte să asfaltez m-am dus pe la fiecare şi am zis. Mie mi s-au terminat toţi banii. Eu toţi banii pe care i-am încasat de pe la voi i-am băgat ba în drum, ba în utilităţi, deci din banii pe care îi mai am de încasat de la fiecare, daţi-mi 5.000 de euro să pot să încep demersurile pentru asfaltare. Nu mi-au dat niciun ban, aşa că m-am împrumutat.

Să vă mai zic o chestie, eu nu sunt singurul proprietar pe drum. Acolo suntem 16 proprietari. Nu exsită autorizaţie de construcţie pentru drum pentru că atunci când ai 16 proprietari trebuie să fie toţi de acord şi să participe toţi la construirea drumului”.

I-am spus domnului Bârdăsan că îl înţelegem, dar că, din nou, pentru a recepţiona casele, aşa cum a promis conform contractelor încheiate, este condiţionat de construcţia drmului. L-am întrebat cum şi-a propus să rezolve această situaţie: „Eu trebuia să îi dau pe toţi în instanţă să participe la construcţia drumului”. Ceea ce trebuia să se întâmple, în mod firesc, înainte să construiască case şi să le vândă cu promisunea realizării drumului de acces, care condiţionează recepţionarea acestora. În final, după toate aceste declaraţii întortocheate, l-am întrebat dacă există, în prezent, o autorizaţie de construcţie pentru drum sau dacă a depus cererea pentru obţinerea acesteia, iar răspunsul a fost unul succint: „Nu, nu este”. Acesta a mai recunoscut că nu vrea să înceapă niciun demers până nu îi dă afară din case pe locatari: „Nu vreau să încep niciun demers până nu îi văd plecaţi. Nu am vrut să fac eu niciun pas în plus pentru treaba asta”, a declarat Bârdăsan pentru Gazta de Cluj.

Războiul asfaltului

Sătul să aştepte asfaltul şi pentru că Bârdăşan i-ar fi cerut diverse sume de banii, un vecin de pe stradă a decis să ia problema în propriile mâini. În 21 noiembrie 2022 acesta a contactat o firmă pentru a asfalta în faţa curţii sale. Întâmplare face că, fix în acea zi, soția respectivului vecin să nască al doilea copil. Astfel că cei doi au fost, în mod evident, la maternitate. Conform unor surse dezvoltatorul Bârdăsan a profitat de eveniment şi s-a așezat în fața utilajului care asfalta și l-a oprit din a mai turna asfalt pe o porțiune de aproximativ 3×35 metri. Deşi, ulterior, a fost chemată poliţia, aceştia au spus că nu pot face nimic deoarece drumul este privat, iar vecinul a fost păgubit cu 7000 de lei.

Ulteriror, în luna aprilie a anului 2022, soţii Bârdăsan au plecat în concediu si pentru a amputa orice încercare a vecinului să toarne asfalt şi-au parcat una dintre maşini în faţa curţii acestuia, fix pe porţiunea care trebuia asfaltată. Reporterii Gazeta de Cluj s-au deplasat la locaţie, iar gaura din asfalt a rămas la fel până în ziua de azi.

Cum a simulat Bârdăşan o recepţie

Ionuţ Bârdăşan a chemat recepţia pentru casele de la numărul 1 şi 9, fiind conştient că drumul nu este autorizat, ca atare nu o va putea obţine. L-am contactat pe Răzvan Clinciu, unul dintre cei mai vocali dintre locatarii pe care dezvoltatorul imobiliar i-a dus cu zăhărelul, pentru a afla cum a încercat Bârdăsan sa facă recepţia fără autorizaţia de construcţie a drumului: „A chemat recepţia pentru casele de la numărul 1 şi 9, însă acestea nu erau finalizate: curtea nu exista, gardul nu exista, pergola nu exista. De exemplu, unui alt cumpărător i-a pus garaj pe altă strada. Opinia mea e că el a chemat recepţia pentru a putea să reclame apoi în instanţă că el a încercat recepţia şi noi l-am împiedicat, iar atunci el e cu mâinle legate şi solicită desființarea contractului pentru a îşi lua înapoi casa. Cam asta a fost. Însă, în condiţiile date, nu avea cum să ia recepţia. Nici eu nu l-aş fi lăsat. Am fost acolo şi i-am zis inspectorului că dacă recepţionează casa aşa, îi fac plângere, pentru că proiectul nu este respectat conform contractului. Nu poate fi nerespectat proiectul, apoi să îmi dea CF-ul şi să îmi spună, ulterior, că nu plătesc casa. Unui vecin i-a făcut parcarea pe o altă stradă, nu pe cea pe care era autorizată. Deci, nu avea nicio şansă să facă recepţia”, a declarat Răzvan Clinciu pentru Gazeta de Cluj.

În următorul articol, Gazeta de Cluj, va continua povestea caselor de pe Aleea Târnăveni, analizând firmele lui Bârdăsan şi cum, prin intermediul acestora, a reuşit să mute o bucată de pământ promisă unui cumpărător, pe numele lui. 

Citește și: Emil Boc împinge Iulius Carbochim înainte să fie prea târziu. Consilierii locali nu știu încă cum vor vota – Ziar Gazeta de Cluj