Decizia Germaniei de a introduce controlul pașapoartelor la granițele sale terestre a provocat un asemenea ciclon în Europa, încât îl putem compara doar cu devastatorul „Boris”. Din 16 septembrie, Berlin a introdus verificări la granițele sale cu Luxemburg, Belgia, Țările de Jos și Danemarca. Anterior, această metodă a fost aplicată și la punctele de frontieră cu Polonia, Republica Cehă, Austria, Elveția și Franța.
Au urmat proteste puternice, dar ministrul de interne Nancy Faeser a răspuns cu răceală, cum că cei care trec frontiera nu trebuie să se teamă de mari întreruperi în trafic. După care a repetat explicația pe care a dat-o Comisiei Europene – că toate acestea se fac din cauza numărului uriaș de migranți care se îndreaptă spre Germania. Cert este că dacă ei vor fi opriți la graniță, pot fi deportați apoi mult mai ușor, decât dacă acest lucru s-ar face după ce au intrat deja în țară.
În numele acestui obiectiv, deja în 2015, Germania a introdus controlul pașapoartelor la granița sa cu Austria, ceea ce i-a determinat pe mulți să se întrebe dacă va supraviețui în general un Schengen terestru, pentru care ne străduim cu atâta disperare? Precum și dacă nu va trebui să ne „salvăm” singuri, propunând un mini-Schengen cu Grecia și România, pentru a ne salva de cozile de coșmar la frontiere, potrivit Rador Radio România.
„Acest lucru ne-ar izola mai degrabă de spațiul Schengen”, a comentat, pentru „24 de ore – 168 de istorisiri”, Biserka Benisheva, director pentru Afaceri Europene la Pan-Europe. Ea a condus ani de zile Direcția pentru Integrare Europeană de la Ministerul Afacerilor Externe și a fost membră a echipei principale pentru negocierile de aderare, iar din 2001 până în 2003 a fost ministru plenipotențiar la misiunea Bulgariei de la Comunitatea Europeană.
„Cozile de la granițele noastre s-ar muta la alte granițe, pentru că și controlul Schengen rămâne în interior – argumentează Benisheva. „Nu sunt sigură că acest lucru este complet acceptabil pentru Grecia. Ridicarea frontierei terestre cu Grecia, care este membră Schengen, ar fi o încălcare din partea acesteia. Nu cred că este rațional să creăm noi înșine o zonă tampon pentru refugiați și să păzim colectiv spațiul Schengen. Puțin probabil ca România să fie de acord cu asta”. Benisheva a subliniat că, dacă, în mod ipotetic, există o astfel de minizonă, ea va trebui să se angajeze cu protecția spațiului Schengen pentru că devine o frontieră externă.
„Abia atunci vom putea evalua consecințele pentru noi și ridicarea granițelor terestre Schengen”, a concluzionat Benisheva. Pe de altă parte, cu acțiunile sale, Germania nu creează un precedent, deoarece au existat astfel de excepții și în trecut. În perioada 2020-2022, în legătură cu COVID-19, mai multe țări din UE au decis să restabilească controalele la frontierele lor interne. Controlul la frontieră a fost introdus și înainte de asta – în 2015, după atacurile teroriste și creșterea fluxurilor de migranți către UE. Mai mult, Codul Schengen permite statelor să treacă la controlul de pașapoarte în circumstanțe excepționale, ceea ce pune în pericol funcționarea întregului spațiu Schengen. Ele pot recurge la această pârghie în cazul unei amenințări serioase la adresa ordinii publice sau a securității interne.
Din acest punct de vedere, tot ce putem spera este o decizie eficientă a Consiliului pentru Afaceri Interne, care să limiteze migrația din Africa și părți din Asia către Europa și să se restabilească libera circulație, pentru care noi ne luptăm de 25 de ani.
