Ambițiile Primăriei Cluj-Napoca sunt printre cele mai mari din România: autoritățile vor să lucreze în același timp pe o multitudine de proiecte mari, printre care putem reaminti: metroul, centura ocolitoare, spitalul regional, trenul metropolitan și multe altele. Însă, în timp ce visează să ajungă la standarde europene, orașul se blochează în cele mai banale documente, ajungând să stea ani în instanță într-o problemă creată de primărie.
Mai exact, este vorba despre un dosar în instanță pe care Primăria Cluj-Napoca l-a început în 2022, aceasta cerând în fața magistraților dreptul de proprietate a unui teren din Mănăștur, care în prezent este deținut de către stat.
Terenul, trecut sub cartea funciară 344792, a intrat în proprietatea statului în anii 1970, când Guvernul comunist a expropriat mai multe proprietăți pentru a crea cartierul Mănăștur. Acum, acea zonă se întinde pe strada Bucegi, nr 1 și 2 și pe strada Parâng nr 5, 7 și 13, unde acum sunt amplasate mai multe blocuri.
Primăria a așteptat 31 de ani
În 2022, Primăria a depus la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (BCPI) Cluj-Napoca un dosar în care cerea ca să fie trecută ca proprietar al acestui teren, pe baza unei legi din 1991.
Articolul 35 din legea 18/1991 spune că terenurile care erau deținute de stat, dar administrate de primării pot să treacă în proprietatea acestora. De ce autoritățile din Cluj-Napoca au așteptat până în 2022, nimeni nu știe.
Însă BCPI a decis că dosarul trimis de către primărie nu este complet, deoarece „s-a arătat că petentul (primăria) nu a atașat cererii sale actele de dobândire, prevăzute de legislația specială”. În alte cuvinte, reprezentanții Cluj-Napoca nu au demonstrat că primăria este proprietarul de drept, astfel încât cererea nu a putut fi acceptată.
Primăria a cerut o reexaminare la BCPI, dar după ce a fost din nou respinsă, problema a ajuns în fața instanței, care a trebuit să decidă dacă Cluj-Napoca poate deveni proprietarul terenului.
Cum a greșit Primăria
În acest moment, a fost nevoie să intervină și Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, care deși nu este responsabil de teren, are obligația ce a centraliza inventarul proprietăților tuturor localităților din țară.
Astfel, Ministerul Finanțelor a demonstrat în fața magistraților că Primăria Cluj-Napoca trebuia să ceară de la Guvern ca terenul să intre în proprietatea sa, conform legii 213/1998. Mai mult, MF nu s-ar fi împotrivit acestui demers, statul neavând niciun motiv să păstreze acest teren:
„Intervenientul forțat (Ministerul Finanțelor) a arătat că nu se opune admiterii acțiunii, dacă petentul dovedește că a realizat toate obligațiile care îi incumbau potrivit celor de mai sus, clarifică regimul juridic al bunului și dovedește existența documentației integrale necesare intabulări”
Ministerul Finanțelor a explicat că nu Guvernul este responsabil de a stabili cine este proprietarul unui teren, ci autoritățile locale, în acest caz Primăria Cluj-Napoca. Astfel, era de datoria juriștilor clujeni să clarifice regimul juridic al terenului.
Însă, Primăria Cluj-Napoca a încercat să demonstreze în dosarul trimis la BCPI că este proprietarul de drept doar invocând faptul că legea 18/1991, menționată mai sus, îi permite acest lucru. Ori, din câte se pare, autoritățile locale nici măcar nu au cerut ca acest teren să fie mutat în proprietatea sa, chiar dacă era deja responsabil să îl administreze.
Nimeni nu îi dă dreptate Primăriei
Din câte se pare, juriștii primăriei sunt prea ocupați cu proiectele mari din Cluj-Napoca, astfel încât au uitat că trebuie să se concentreze și pe acest dosar. Municipiul a hotărât că are dreptate și cheltuie bani publici în procese inutile, chiar dacă toate instituțiile i-au spus că acționează greșit.
Și Judecătoria Cluj-Napoca a fost de acord cu faptul că cererea trimisă la BCPI este incompletă: „Invocarea dreptului de proprietate dobândit în baza art. 36 alin. 1 din Legea 18/1991 și emiterea unui act administrativ care să ateste acest lucru nu este suficientă pentru intabularea dreptului de proprietate.”
Mai mult, magistrații au mustrat și au sfătuit Primăria să rezolve problemele pe cale administrativă, și nu prin dosare în instanță împotriva BCPI: „Această chestiunea poate fi supusă analizei, fie ulterior emiterii actului administrativ constatator al dreptului de proprietate, fie în fața unei instanțe învestite într-o procedură contencioasă, și nu pe calea plângerii împotriva încheierilor de carte funciară, ce reprezintă o procedură grațioasă, în cadrul căreia instanța este chemată să examineze formal dacă sunt sau nu sunt îndeplinite condițiile înscrierii sau radierii, așa cum putea să le examineze și registratorul de carte funciară”.
Astfel, Primăriei Cluj-Napoca i s-a explica în mod repetat că greșește în acest proces, iar varianta corectă nu se rezolvă printr-un proces în instanță împotriva decizie BCPI.
Însă, după ce BCPI i-a spus de două ori că dosarul depus este incomplet, după ce Ministerul Finanțelor a explicat că nu sunt îndeplinite toate cerințele, după ce Judecătoria i-a demonstrat că nu acționează în mod corespunzător, Primăria Cluj-Napoca continuă să rămână încăpățânată. Astfel, a făcut apel la decizia Judecătoriei, iar procesul a fost înaintat la Tribunalul Cluj, care în data de 24 septembrie a decis și el că Primăria greșește, respingând apelul, fiind menținută decizia inițială.
