Perchezițiile care au avut loc pe 24 septembrie la sediul AJOFM Bistrița-Năsăud și la domiciliile unor angajați ai instituției păreau să aducă o acțiune de răsunet a DNA Cluj. Asta în condițiile în care se vorbește despre dare și luare de mit și fraudare de fonduri europene, fals și uz de fals. Numai că, acțiunea a fost trecută sub tăcere, presa a aflat despre asta pe surse, și până acum nu s-a anunțat niciun rezultat.
Potrivit unui răspuns transmis de DNA la solicitarea Gazeta de Bistrița, perchezițiile efectuate în data de 24 septembrie la sediul AJOFM Bistrița-Năsăud, dar și la domiciliile unor persoane fizice, au fost efectuate în cadrul unui dosar penal în care sunt vizate infracțiuni de luare/dare de mită, fraudarea fondurilor europene, fals și uz de fals.
„La data de 24 septembrie 2024, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, procurorii din cadrul Serviciului teritorial Cluj au efectuat percheziții domiciliare în mai multe locații reprezentând domiciliile unor persoane fizice, precum și la sediul instituției publice menționate de dvs. în solicitare.
Perchezițiile au fost efectuate în contextul în care se efectuează cercetări vizând infracțiuni de corupție (luare/dare de mită), fraudarea fondurilor europene, fals și uz de fals.
În acest moment, alte date pot fi comunicate public, deoarece intră sub incidența art. 12 alin e) din Legea 544/2001.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijinul din partea Direcției Generale Anticorupție”, este răspunsul transmis de DNA.
Persoanele vizate în acest dosar penal au, în acest moment, cel mult calitatea de suspect. Cine va fi inculpat, rămâne de văzut, însă deocamdată sunt efectuate audieri. Și nu sunt puține, fiindcă cel puțin 20 de persoane, potrivit surselor Gazeta de Bistrița, trebuie să răspundă la întrebările anchetatorilor. Iar mai zilele trecute o parte erau însă în așteptare să sune clopoțelul de chemare, după ce și-au angajat avocați care să le asiste.
Printre persoanele vizate de ancheta DNA, potrivit surselor Gazeta de Bistrița, se numără și Adina Bucur, consilier superior în cadrul instituției, cunoscută cititorilor noștri drept una dintre martorele denunțătoare din dosarul lui Daniel Don, fost director al AJOFM Cluj, care în 2015 a fost acuzat de procurorii DNA de luare de mită. În dosarul cu pricina, Adina Bucur a avut calitate de martor denunțător. Când zilele trecute procurorii DNA au descins la Bistrița, biroul și locuința Adinei Bucur au fost printre locațiile percheziționate.
“Dacă dosarul meu era pe bune, ea trebuia să aibă calitatea de inculpat, nu de martor denunţător”
Despre dosarul în care Daniel Don a fost acuzat de luare de mită, Gazeta de Bistrița și Gazeta de Cluj a scris în mai multe rânduri în anii trecuți, astfel că am vrut să aflăm care este părerea lui despre proaspătul caz de la AJOFM Bistrița și de faptul că cea care a fost martor denunțător în dosarul în care el a fost inculpat este acum în vizorul anchetatorilor anticorupție.
“Situatia e foarte clară și există o vorbă: când sapi groapa altuia pici în ea. La astfel de situații trebuie să se aștepte multă lume.
Greșeala, zic eu în situația asta, este a DNA Cluj. Această persoană care a fost martor denunțător și a dat declarație în dosarul meu, în primul rând ea nu trebuia să fie martor denunțător, dacă dosarul meu era unul pe bune, pentru doamna nu avea cum să aibă calitatea de martor denunțător. Trebuia să aibă în dosarul meu calitatea de inculpat. Dacă avea calitatea de martor inculpat, acum nu se mai devalizau milioane de euro din fonduri europene. Dar DNA a ținut în brațe un infractor și a susținut o persoană ale cărei declarații au fost din capul locului vădit neadevărate… Doamna spunea că a dat mită ca să intre în proiectele AJOFM și ca eu s-o angajez… Eu nu i-am semnat doamnei contractele de expert pe proiecte, ceea ce înseamnă că eu în primul rând ar fi trebuit să fiu acuzat nu de luare demită, ci de trafic de influență, la o adică. Nu a fost un dosar pe bune, fiindcă cineva a vrut să mă elimine pe mine de la o instituție publică pe care am dorit să o modernizez și am încercat să fac soft de calitate astfel încât să nu se ajungă la astfel de delapidări de fonduri europene și acordare de subvenții preferențial, pentru că era un sistem informatic care nu îți permitea să faci astfel de situații” a spus Daniel Don.
“Subvențiile pe fonduri europene, ajung la camarila de partid”
Fostul șef al AJOFM Cluj este de părere că, ceea ce s-a întâmplat la Bistrița se întâmplă în toate agențiile județene din țară, dar și la ANOFM.
“Dacă DNA vrea să facă curățenie, trebuie să ia toate agențiile din țară, inclusiv pe cei de la ANOFM. Pentru că cei de la ANOFM au accesat din 2015 și până azi fonduri europene pentru modernizarea serviciului public de ocupare. Nu mai funcționează nicio aplicație, în care agenția națională a investit sute de milioane de euro pentru dotarea instituției cu soft care să permită o modernizare. S-au alocat fonduri europene pentru așa ceva. Nu poți să vii și să spui: dom’le, noi nu am avut bani! Păi ați avut bani căcălău să faceți proiecte. Ați făcut proiecte. Unde sunt softurile alea pe care le-ați făcut, pentru că astăzi nu mai sunt funcționale?
Motivul pentru care mie mi s-a făcut dosarul a fost că eu am vrut să informatizez o instituţie, dar din păcate nu se dorea. De ce? Pentru că banii ăștia care vin, subvențiile astea pe fonduri europene, trebuiau să ajungă la cine trebuie. Și ajung la camarila de partid. Deci oamenii ăștia sunt puși de niște partide care cer după aceea. Eu nefiind un om de partid, eram incomod. A trebuit să mă scoată din sistem cu niște denunțuri ale unor astfel de oameni, care de pe atunci erau pătați și aveau scheletele lor. Din cauza asta DNA i-a și forțat să dea declarații neadevărate împotriva mea. Cum poți să spui că ai dat bani să te angajeze Don, când nu te-a angajat Don? Contractele au fost semnate de coordonatorii de proiecte și ăia te-au angajat. Din capul locului minciuna a fost cât casa, plus că la expertiză nu a ieșit nimic. Și-atunci când favorizezi astfel de persoane, în ideea ca să distrugi un om, un tehnician care a adus instituția asta să fie premiată de Uniunea Europeană prin fondurile europene pe care le-a accesat, înseamnă că nu se dorește ca aceste fonduri să ajungă la oameni, ci la cine trebuie”, a spus Daniel Don.
“Lipsă de proceduri transparente. Mergem pe hârtii. Hârtiile le putem manevra”
Fostul șef al AJOFM Cluj spune că situațiile precum cea de la la Bistrița au loc pe fondul lipsei unor proceduri transparente și astfel banii din subvenții pot fi manevrați după bunul plac al unor angajați.
“Asta s-a întâmplat pentru că nu există un mecanism de autocontrol. În primul rând banii nu ajungeau la toată lumea, deci trebuiau cumva dați. Trebuiau să fie niște proceduri transparente la modul cum sunt manevrați, cum sunt dați. Legea spune primul venit, primul servit și atunci cum îl considerăm pe primul venit primul servit când lista aia o creăm de mână? Dacă aveam un sistem informatic, omul care intra în sistem nu mai putea fi scos de acolo nici de hackerul rus. Dar din moment ce avem în continuare și-am vrut să mergem pe hârtii, hârtiile le putem manevra. Că-l băgăm pe ăsta, îl băgăm pe ăla, lăsăm trei rubrici goale… acolo e pentru prietenii noștri. Și-atunci ne putem permite să dăm cu dedicație subvenții la cine vrem noi, nu la cine are nevoie sau cine e îndreptățit să le primească. Practică generală în toată România! Dacă merge DNA acum în toate AJOFM-urile din România o să găsească această practică la toată lumea, inclusiv la Cluj. Practica este arhicunoscută. De asta nici nu se dezvoltă România!
În țara asta se mituiește la greu. Am auzit că la Bistrița au fost 26 de percheziții. Perchezițiile au fost la agenții economici care au dat mită să ia aceste fonduri. Or fi vreo 5-6 funcționari publici, dar restul de 20 cine sunt? Cei care au dat mită. Și-atunci n-ai cum să stopezi corupția din moment ce cei care dau sunt de sute de ori mai mulți decât cei care iau. (…).
Legea sancționează la fel și luarea și darea de mită. În dosarul meu, dacă DNA a considerat că această persoană (n. r. – Adina Bucur) a dat mită, atunci trebuia salariul ei să-l ia statul. Așa se spune la Uniunea Europeană, nu o spun eu. Dacă dai mită, banii care i-ai obținut ilegal sunt neeligibili. Adică mie îmi faci un dosar, și toți martorii denunțători sunt cu banii la ei. Au fost zeci de controale ale DLAF și au controlat toate proiectele și nu au găsit mita. Păi dacă niște experți intră într-un proiect european pe mită, salariile lor sunt neeligibile și trebuie date înapoi. Acești oameni nu sunt în acest dosar cu bani să-i dea înapoi, nu le-a făcut nimeni niciun proces verbal în care să se spună că sumele încasate sunt neeligibile. Păi atunci înseamnă că nu au intrat pe mită. Deci, vedeți cum s-a jucat DNA cu niște oameni și cu niște dosare? Acuma li se sparge în cap. Acum ar trebui să vină cineva să le impute. Deci tot ce-a făcut această persoană (n. r. – Adina Bucur), pentru că această persoană a mers în fața judecătorului, în 2022, la Timișoara, și cu nonșalanță a cerut să i se plătească cazarea, pentru că a venit să dea declarații în dosarul meu, la hotel de 4 stele. (…) Vă dați seama ce tupeu? Păi mai este credibilă în fața procurorilor și judecătorilor, astăzi? Și-atunci nu avem o problemă cu martorii ăștia denunțători? (…) Și această doamnă, în opinia mea, realizând că a fost avantajată de DNA, că nu i s-au luat salariile, că nu a fost inculpată în dosarul meu, și-a permis să facă orice. Sunt curios acum, cum DNA va rezolva această problemă. Pentru că sub auspiciile lor a făcut ce a făcut”, a mai comentat Daniel Don.
9 ani de patimi
Pe 14 noiembrie 2015, Daniel Don a fost reţinut de către procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită şi fals în declaraţii. Tribunalul Cluj a decis arestarea sa pentru o perioadă de 30 de zile, însă decizia a fost contestată la Curtea de Apel Cluj și Daniel Don a ajuns în arest la domiciliu pentru o perioadă de 9 luni.
După 6 ani, CEDO a demonstrat că arestarea lui Daniel Don a fost ilegală, iar statul român a fost obligat să-i plătească 1000 de euro pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, plus orice impozit care poate fi perceput de solicitant.
În 2021, judecătorul Marius Lupea de la Tribunalul Cluj l-a condamnat ilegal pe Daniel Don la cinci ani de închisoare, nefiind specializat pe fapte de corupție, aspecte confirmate de Inspecția Judiciară.
Fostul șef al AJOFM Cluj a atacat sentința cu apel și a reușit obțină strămutarea dosarului la Curtea de Apel Timișoara unde judecătorii au desființat sentința Tribunalului Cluj și au decis ca dosarul să fie judecat de la zero la Tribunalul Timiș. La finele anului 2022, judecătorii de la Tribunalul Timiș au constatat nulitatea absolută a interceptărilor efectuate de SRI în dosar, precum și a proceselor-verbale de redare a rezultatelor acestor activităţi de supraveghere tehnică, astfel că procesul a continuat fără aceste probe ale DNA. Din februarie anul acesta, Daniel Don așteaptă ca instanța timișeană să pronunțe sentința, care a fost amânată până acum de 13 ori. Următorul termen este stabilit pentru data de 10 octombrie.
