Prevenirea și combaterea violenței de orice natură reprezintă o prioritate absolută pentru noi, iar Poliția Română își concentrează constant eforturile pentru a proteja victimele și pentru a asigura că cei care comit astfel de fapte sunt trași la răspundere penală. În acest sens, implementarea și extinderea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică marchează un pas esențial în modernizarea și eficientizarea activităților noastre.
Începând de astăzi, 1 octombrie 2024, 18 județe au intrat în etapa a treia de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.
Astfel, de acum sistemul este operaționalizat și în județele Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
De asemenea, o noutate importantă este că, de la aceeași dată, sistemul de monitorizare electronică va fi aplicabil și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar pe cauțiune și arest la domiciliu. Acest lucru permite organelor judiciare să impună inculpaților obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, ca măsură de control și respectare a deciziilor judecătorești.
Poliția Română a asigurat deja spațiile necesare pentru monitorizarea electronică, iar dotarea acestora cu echipamentele necesare a fost finalizată.
Utilizarea acestor sisteme electronice nu trebuie privită ca o măsură de constrângere, ci ca o metodă de monitorizare și supraveghere menită să crească nivelul de siguranță pentru persoanele protejate. Aceste sisteme permit urmărirea în timp real a modului în care sunt respectate măsurile dispuse în cadrul unor proceduri judiciare, prevenind contactul fizic între victima violenței domestice și agresor.
De asemenea, ele asigură, pe viitor, respectarea obligațiilor impuse prin măsuri precum arestul la domiciliu, controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune.
Monitorizarea se va realiza automat, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.
Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.
După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere, precum și organul judiciar care a impus obligația de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere va avea acces, în anumite condiții stabilite de lege, la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic, în scopul verificării respectării obligațiilor ce revin persoanei supravegheate.
În primele 8 luni ale acestui an, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj polițiștii au intervenit la 1.730 de cazuri de violență domestică, dintre care 1.111 în mediul urban și 619 în mediul rural.
La nivel județean, în primele 8 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 16.32%, față aceeași perioadă a anului trecut, de la 1.066 la 1.240 de fapte.
Această creștere în sfera celor de violență domestică arată amploarea fenomenului și totodată necesitatea de a interveni, cât mai rapid și cu toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziție pentru diminuarea lui.
În același timp, este un indicator al faptului că victimele violenței domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliția Română cu aceste cazuri.
În raport cu categoriile de infracțiuni, comparativ cu perioada similară din anul 2023, ponderea cea mai mare o au faptele de loviri sau alte violențe (de la 655 la 736), respectiv 59,35% din total, nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecție (de la 129 la 196), respectiv 15,81% și amenințare (de la 111 la 110), respectiv 8,87%, aceste trei categorii de fapte reprezentând peste 84% din total.
După locul comiterii, 810 infracțiuni au fost comise în mediul urban, 430 în mediul rural, 953 la domiciliu și 287 în spațiul public.
În această perioadă, a fost înregistrată o creștere atât a numărului de autori, respectiv 1.259 de autori (+ 171 ) care au săvârșit astfel de fapte, cât și a numărului de victime 1.327 (+ 184 ).
Astfel, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițiștii emit ordine de protecție provizorii, atunci când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestuia.
În perioada ianuarie – august 2024, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj au emis 302 (5,81%) de ordine de protecție provizorii, 129 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție.
Din totalul ordinelor de protecție provizorii emise, 286 au fost confirmate de unitățile de parchet (94,70%).
În același interval de timp, instanțele de judecată au emis 229 (5,23%) de ordine de protecție, din care 129 provenite din ordine de protecție provizorii și 100 la cererea directă a victimei.
Referitor la nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinului de protecție provizoriu/ordinul de protecție, au fost constatate 196 (+67) de infracțiuni (184-OP și 12- OPP), dintre care142 în mediul urban și 54 în mediul în rural.
În 50 de situații, polițiștii au pus în aplicare măsura de „obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând aproximativ 13% din totalul ordinelor de protecție provizorii emise și ordinelor de protecție emise de instanțele judecătorești.
În primele 8 luni ale anului 2024, la nivelul D.G.P.M.B. și al inspectoratelor de poliție județene Bacău, Brașov, Cluj, Călărași, Caraș–Severin, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Iași, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Vâlcea, Vrancea și Vaslui, unități care au intrat în etapa I, respectiv a II-a etapă a Proiectului pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 9.564 de instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, dintre care 5.193 de ordine de protecție provizorii și 4.371 de ordine de protecție (emise de instanțele judecătorești).
Polițiștii emit ordine de protecție provizorii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestuia.
