Compania A6 Impex Dej controlată de Ştefan Vuza prin intermediul firmelor Iasitex si Someş Dej a fost înfiinţată în anul 2007, cu scopul de a produce energie verde prin ardere de biomasă (deşeuri lemnoase) pentru a obţine certificate verzi. După războiul pe care l-a purtat cu Statul Român, care a hotărât să nu mai emită certificate verzi pentru această metodă „verde”, pe motiv că ar fi învechită, nerentabilă şi nesustenabilă, sursele Gazeta de Cluj au declarat că Vuza a închis porţile Companiei A6 Impex Dej.
Vuza jonglează cu companiile şi le bagă în faliment
În anul 2017, omul de afaceri Ștefan Vuza a achiziționat combinatul Someș Dej la un preț simbolic, după ce, în trecut, acesta a intrat în insolvență. Conform unor surse din piața financiară clujeană, Vuza a plătit mai puțin de un milion de euro pentru activele combinatului, deși prețul inițial de vânzare era de aproximativ opt milioane de euro. Înainte de insolvență, Vuza a aranjat ca Someș Dej să acumuleze datorii către companiile din grupul Serviciile Comerciale Române, pe care îl controlează.
SC Chimcomplex, parte a grupului Serviciile Comerciale Române condus de Ștefan Vuza, a achiziționat activele combinatului Someș Dej, care se afla deja în insolvență de aproape trei ani. Deși inițial prețul de vânzare era de aproximativ opt milioane de euro, tranzacția s-a încheiat pentru mai puțin de un milion de euro. Conform unui comunicat emis de Serviciile Comerciale Române, Chimcomplex a finalizat, ulterior, cu succes licitația pentru achiziționarea unui pachet de active care include 40 de hectare de teren și diverse construcții industriale. De asemenea, managementul Chimcomplex a încheiat negocierile cu un partener din industria hârtiei și, după un an de investiții, a anunţat că va relansa fabrica de hârtie, creând 400 de locuri de muncă în cele două divizii. Conform ultimelor date raportate Someş Dej a avut, în anul 2023, 0 cifră de afaceri, aflându-se pe minus cu un profit de -16 161 lei şi adunând datorii de 22 079 331. După 33 de ani de activitate, Someş Dej se află oficial în faliment din data de 24.12.2013.
A6 Impex Dej a avut, în anul 2023, o cifră de afaceri de 7 515 666 lei şi s-a aflat pe minus cu un profit de -1 247 251 lei, adunând, totodată, datorii în valoare de 2 844 239 lei.
Directiva UE şi războiul certificatelor verzi
În baza unei directive a Uniunii Europene, pentru a valorifica potențialul și a atinge obiectivele asumate în domeniul energiei regenerabile, România a dezvoltat un cadru legislativ și instituțional în conformitate cu legislația Uniunii Europene. În 2003, a fost adoptată „Strategia de valorificare a resurselor regenerabile de energie” prin Hotărârea Guvernului 1535/2003.
Directiva 2001/77/EC a fost transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului 443/2003, care promovează producerea de energie electrică din surse regenerabile. În plus, HG 1892/2004, modificată prin HG 958/2005, a instituit un sistem de cote obligatorii, împreună cu un mecanism de comercializare a certificatelor verzi. Această piață a funcționat inițial pe baza Ordinului ANRE 22/2006, care reglementa organizarea pieței certificatelor verzi.
Directiva 2009/28/EC a stabilit o țintă pentru România ca, până în 2020, 24% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, marcând o creștere de 6,2% față de 2005 (când ponderea era de 17,8%). Obiectivele naționale pentru 2010, 2015 și 2020 prevăd o creștere a ponderii energiei regenerabile în consumul intern brut de energie electrică la 33%, 35%, și respectiv 38%, așa cum se menționează în „Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020”, aprobată prin HG 1069/2007.
Pentru a atinge obiectivul național stabilit pentru 2020, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 220/2008, care introduce un sistem de promovare a producției de energie electrică din surse regenerabile, bazat pe cote obligatorii și tranzacționarea certificatelor verzi.
În acest context, în anul 2013, Guvernul condus de Victor Ponta a instituit prin ordonanță de urgență una dintre cele mai favorabile scheme de stimulare a investițiilor în domeniul energiei regenerabile din Europa, respectiv 6 certificate verzi (CV) – pentru fiecare MWh de energie electrică generată de un producător – pe o perioadă de 15 ani și asigurarea unei piețe pentru vânzarea certificatelor verzi, în limitele unor praguri minime și maxime.
Companiile care produceau energie verde, eligibile pentru certificate verzi, au primit doar două, celelalte fiind amânate până în anul 2017. Ulterior, au mai fost amânate încă cinci ani. Companiile au făcut business planuri şi investiţii în baza mecanismului de finanţare de trecere la energie verde, care includea certificatele verzi. Astfel, aceste previziuni ale companiilor au fost făcute pe cele şase certificate din care au primit doar două, iar restul au fost amânate până s-au prescris. În urma scandalului certificatelor verzi, industria regenerabilelor a itentat un proces Statului Român la Tribunalul Arbitral al Băncii Mondiale de la Washington (ICSID)
Compania A6 a fost exclusă încă de la început din în această speţă pentru că în ordonanţa de urgenţa emisă de Ponta nu se aflau şi companiie care produceau energie verde prin ardere de biomasă. Mai mult, sursele Gazeta de Cluj au declarat că societatea are activitatea suspendată de la începutul acestui an.
Statul Român, obligat de ICSID să plătească despăgubiri de 42 de milioane de euro plus dobânzi
Pe 23 mai 2018, un grup de 10 companii care au investit în România a informat secretariatul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) despre intentia de a demara o procedură arbitrală internațională împotriva Statului Român.
Această decizie a fost luată ca urmare a modificărilor aduse de România legislației referitoare la schema de ajutor pentru certificatele verzi. Inițial, schema părea avantajoasă pentru investitorii străini din sectorul energiei regenerabile, care au dezvoltat mai multe parcuri fotovoltaice. Totuși, România a revizuit această schemă începând cu mijlocul anului 2013, iar legea respectivă nu a fost aprobată în urma conflictului dintre Victor Ponta și Traian Băsescu.
ICSID a dat câştig de cauză companiilor reclamante, iar pee 31 mai 2024, statul român a efectuat o plată de aproximativ 256 milioane lei (peste 51 milioane euro) către producătorii de energie regenerabilă care au câștigat procesul de arbitraj inițiat cu șase ani în urmă împotriva României la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile (ICSID) din Washington. Aceștia au solicitat autorităților de la București să fie compensate pentru reducerea subvențiilor pe baza certificatelor verzi între 2013 și 2018. Cele zece companii reclamante, care au primit despăgubiri de la Statul Româ sunt Core Value Capital GmbH (Austria), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (România), Pressburg UK GmbH (Germania), Giust Ltd (Cipru), Solluce Romania 1 B.V. (Olanda), Green Source Consulting GmbH (Austria), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), LSG Building Solutions GmbH (Austria), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Austria) și Anina Pro Invest Ltd (Cipru).
