Schema imobiliară Nordis a fost inventată la Cluj

Schema Nordis pe care a scos-o la iveală Recorder a fost inventată la Cluj. Un modus operandi similar a fost testat deja într-un caz similar în oraşul de cinci stele, care a creat multă vâlvă şi apoi a fost îngropat aproape complet. Mai exact, celebrul caz Tower în care a fost aplicată o schemă izbitor de asemănătoare. Atât Nordis, cât şi Tower au vândut iluzii prin metode ce par trase la indigo.

Promisiunile deşarte ale Tower şi Nordis

Modul de operare al grupului imobiliar Nordis a fost demascat în investigația jurnalistică Recorder în care s-a dezvăluit cum zeci de români, atât din țară, cât și din diaspora, au fost induși în eroare să cumpere apartamente în ansamblurile rezidențiale și hotelurile construite de grup. Acestea nu au fost niciodată predate proprietarilor și, în unele cazuri, au fost vândute de mai multe ori către diferiți cumpărători. Încă din anul 2021 dezvoltatorii de la  Nordis erau acuzaţi de promisiuni neîndeplinite: întârzieri de livrare de ani de zile și apartamente situate pe etaje inexistente conform autorizațiilor de construcție. Nordis promova, printr-o strategie de marketing foarte bine pusă la punct, proiecte „de lux” în cele mai importante locații din România, descriindu-le ca parte dintr-un „proiect imobiliar grandios”, susținut de campanii cu simboluri naționale şi promovate  de sportivi și celebrități  sub sloganul „Marea Neagră, munții noștri, o țară la standarde occidentale”. Totodată, dezvoltatorii de la Nordis, în încercarea de vinde cât mai repede, au realizat o serie de machete, produse de Atelier 13, care după cum scrie pe site-ul oficial, „nu este doar o companie – este o alaturare armonioasa de abilitati si pasiuni, consolidata inca din 2006”. Atelier 13 a realizat macheta Nordis Dune & Wave. Conform descrierii de pe site-ul oficial: „Machetă Arhitecturală de prezentare este realizată pentru un complex hotelier de cinci stele în stațiunea Mamaia. Dezvoltarea hotelieră conține două etape: Nordis Wave și Nordis Dune. În total sunt realizate opt blocuri de cazare cu regim de înălțime P+12.”

 Într-o încercare similară de a vinde cât mai repede într-o perioadă în care creşterea imobiliară a ultimilor ani încetinise, cei de la Tower şi-au făcut reclamă pe mulţi bani, promovând proiectul cu machete şi jeep-uri cumpărate pentru conducere. Proiectul Tower, al cărui acţionar majoritar este Mihai Chezan alături de sora lui Mihaela Bărbos, include trei turnuri rezidențiale de 18 etaje, patru turnuri de 12 etaje, un centru multifuncțional și un hotel, cu o investiție estimată la aproximativ 80 de milioane de euro. În 2008, la River Tower, 95% din apartamente erau deja vândute, iar Silver Tower avea ocupate 65% din spațiile de birouri. Reprezentanții Tower au declarat că stagnarea lucrărilor observată de publicaţia ZIUA în iulie 2008 a fost doar o pauză estivală, iar vânzările nu au fost afectate de criza imobiliară.

Ca răspuns la cele scrie de ZIUA dezvoltatorii de la Tower au menţionat că au contracte încheiate doar cu trei antreprenori principali, și că lucrările la Tower Park sunt în avans față de planificare, termenul de finalizare asumat fiind respectat.

Caracatiţa politică. Ce au în comun Vicol şi Buda

în România politica şi imobiliarele sunt sudate între ele, creează grupuri de interese şi merg mână în mână. Afacerile Nordis şi Tower au închegat un clan imobiliar, cu conexiuni politice la cel mai înalt nivel.

Acționarii majoritari ai Nordis Management sunt omul de afaceri Răzvan Ciorbă, soțul deputatei PSD Laura Vicol, și Mapp Development prin Emanuel Gheorghe Poștoacă, fiecare deținând câte 46% din părțile sociale.

Anul acesta procurorii DIICOT au deschis un dosar penal legat de afacerea Nordis, conform surselor judiciare citate de G4Media. Acest dosar a fost inițiat acum un an, după ce procurorii s-au autosesizat. Dosarul DIICOT este deschis in rem, ceea ce înseamnă că investighează faptele, nu persoane specifice. Procurorii analizează infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat și delapidarea.De asemenea, Tribunalul București a admis solicitarea unuia dintre creditorii dezvoltatorului imobiliar Nordis Management, dispunând intrarea acestuia în insolvență.

 Laura Vicol este avocat şi deputat român, aleasă în Parlament în anul 2020, din partea PSD Dolj. În perioada 25 noiembrie 2021 – 7 octombrie 2024 a deținut funcția de președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților a României, fiind prima femeie care a ocupat această funcţie. După ce scandalul Nordis a acaparat spaţiul public, Vicol şi-a dat demisia din funcţia de Preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor chiar a doua zi după ce Nordis, firma soțului ei, a intrat în procedură de insolvență.

În mod similar, şi Tower Cluj s-a folosit de oameni politici influenţi. La începutul lui 2007, conducerea USAMV a orchestrat o procedură de încredințare a unui teren de 1,7 hectare din Mănăștur, între Billa și stația OMV, unui jucător aparent pregătit din timp. Pe piața imobiliară, valoarea terenului era estimată la 5 milioane de euro. Pe 7 februarie 2007, Mihai Chezan a înființat firma Tower SRL. La doar 13 zile de la înfiinţare, firma proaspăt înființată Tower participă și, surpriză, câștigă licitația organizată de USAMV. Contractul de asociere dintre USAMV şi Tower SRL a fost prefectat la cabinetul notarial al europarlamentarului Daniel Buda, de către notăriţa Mitre Romana Lacrima, care a fost recent implicată în scandalul caselor din Borhanci, caz pe care Gazeta de Cluj l-a prezentat în detaliu.

Criza economică mondială, care a început în decembrie 2007, i-a dat planurile peste cap lui Mihai Chezan, deoarece băncile au refuzat să-i finanțeze proiectul imobiliar dezvoltat în parteneriat cu USAMV. În plus, ANAF-ul a cerut falimentul firmei Tower. Pe 19 iunie 2009, Chezan, care deținea 99% din acțiunile companiei ce construise birourile de pe strada Dorobanților, și-a vândut părțile sociale altor doi oameni de afaceri din Cluj. În 2010, mai multe plângeri pentru înșelăciune au fost depuse de cei care, după ce au plătit, s-au trezit fără apartamentele promise.

Mărturiile persoanelor păgubite

Omul de afaceri Dorin Bob a preluat în 2017 creanța de 19,4 milioane lei a firmei Clark International (fosta Tower) prin intermediul firmei Studium Green, asociindu-se cu un fond de investiții american. În urma acestei preluări, Bob a semnat o convenție cu păgubiții Tower, angajându-se să le restituie apartamentele promise de Chezan. Promisiunea s-a concretizat la sfârșitul anului 2022, când cei afectați au primit în sfârșit apartamentele pe care le achiziționaseră cu 15 ani în urmă. Viața oamenilor a fost profund afectată după ce au investit economiile de-o viață în iluzia creată de Chezan. Unii s-au îmbolnăvit, iar alții au fost nevoiți să emigreze pentru a strânge bani necesari plății ratelor. Vorbim de peste 100 de persoane ale căror vieți au fost complet devastate din cauza înșelăciunii cunoscute sub numele de Tower. În anul 2023, Gazeta de Cluj a vorbit cu mai multe dintre persoanele păgubite, iar mărturiile acestora releva suferinţele prin care au trecut:

„A fost cea mai proastă alegere pe care am făcut-o, să cumpăr un apartament în Tower, dar mulțumită celor de la Studium Green, am reușit după atâția ani să recuperăm investiția pe care am făcut-o. Ni s-au vândut iluzii. Am crezut că se va realiza proiectul respectiv și va fi în regulă, cu toate că, în 2008-2009, când am semnat antecontractul de vânzare-cumpărare, aflasem că ar fi anumite probleme, dar fiind un proiect mare am crezut în el și nu m-am gândit că nu o să se mai finalizeze. Problema a fost că ni s-au prezentat lucrurile într-o manieră pozitivă, ni s-a spus că sunt bani, sunt investitori și e imposibil să nu se realizeze construcția. Abia atunci când firma din spatele proiectului a intrat în insolvență am aflat că nimic nu a fost așa cum ni s-a prezentat. În momentul în care am cumpărat lucram în Italia și, în anul 2009, după nuntă am avut 5000 de euro, iar acei bani i-am plătit ca avans pentru apartament și plăteam rată direct la dezvoltator, câte 1800 de euro pe lună. În 2011, când plătisem deja 40.600 de euro, am decis să nu mai plătesc rata pentru că vedeam că lucrurile s-au oprit. Le-am spus că nu pot să le dau bani degeaba și am semnat un alt contract în care se specifica că diferența de bani va fi achitată în momentul în care se vor predea apartamentele. Mă gândeam că o să se facă lucrările, dar nu m-am gândit că o să ajungem în situația să fim despăgubiți în alt proiect, să fim mutați de acolo. În momentul în care ni s-a prezentat oferta de la Studium Green nu am stat pe gânduri, a fost un colac de salvare.”, a declarat atunci Florin S, unul dintre păgubiţi.

„Familia mea a fost extrem de afectată de acest lucru, în special tatăl meu care a mers la tribunal la procese. Sunt foarte mulțumită și fericită că am intrat în posesia unui apartament. La un moment dat mi-am pierdut speranța, m-am gândit că e mai important ca familia mea să fie bine, pentru că vedeam că tatăl meu era deja depășit de situație, suferea foarte tare pentru pierdere, a avut gânduri foarte urâte când a văzut că pierde toți banii. Am cumpărat apartamentul în 2008, jumătate din preț a fost achitat cu banii jos, iar pentru cealaltă jumătate a fost făcut un credit de către părinții mei. De aceea a fost și durerea mai mare. Erau afectați pentru că au luat un credit, au plătit mulți bani și apartamentul nu era finalizat. A fost o perioadă grea, mai ales pentru părinții mei, dar acum mă pregătesc să mă mut la noul apartament de care sunt foarte mulțumită și încântată.”, a declarat Andrada P, o altă păgubită.

„În anul 2008 am semnat contractul care prevedea că în 2010 vom primi cheile de la apartament. Cu toate acestea, din 2010, lucrările s-au oprit, nu ne-a mai răspuns nimeni la telefoane. Apoi au început procesul, nervii. Aveam și un credit la bancă care merge și trebuia plătit. Înainte de pandemie a apărut Studium Green și au început discuțiile. Înainte de Crăciun am intrat în posesia cheilor de la apartament și ne-am mutat. A fost o perioadă foarte grea. Când auzeam de Tower sau treceam prin zonă mi se făcea pielea de găină, aveam un sentiment îngrozitor. Cu toate acestea, finalul a fost unul fericit și bun. Am achitat două tranșe, în total 70.000 de euro. Am cumpărat un apartament la parter și am fost prima persoană care a încheiat un contract în Tower, pentru un spațiu comercial.  Toată stima pentru domnul Bob. Este un om de cuvânt care a înțeles ce înseamnă greutățile.”,  a declarat, în 2023, Călin F. pentru Gazeta de Cluj. 

Ce spun instanţele. Creierul din spatele afacerii Tower a fost achitat, Nordis are peste 700 de procese

În anul 2022, Curtea de Apel Cluj a pronunțat o sentință definitivă în Dosarul Tower, achitându-l pe Mihai Chezan. Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în 2014, iar prima sentință de achitare a lui Chezan a fost emisă în primăvara anului 2020 de judecătorul Mihai Lupea, care s-a pensionat între timp. Mihai Chezan și sora sa, Mihaela Bărbos, au fost achitați de acuzațiile de înșelăciune formulate de aproximativ 100 de persoane. Sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj în acea săptămână a dispus, de asemenea, ridicarea sechestrului asupra terenului pe care Chezan a încercat să construiască blocul. Însă, în 2023, Chezan a fost vizat într-o anchetă FBI. Ancheta FBI este despre cum Chezan se ocupa de aranjarea unor căsătorii fictive pentru ca străinii să primească cetățenie americană în mod ilegal. În SUA, Chezan a fost trimis în judecată și, spre deosebire de sistemul de justiție din România, subordonat corupției, acolo el a fost condamnat la 36 de luni de închisoare. 

Nordis Management, parte a grupului Nordis, se confruntă cu o situație juridică complicată, având 744 de dosare în instanțele din București, majoritatea în calitate de debitor și pârât. În 2023, au fost înregistrate 313 dosare, iar în 2024, alte 250, semnalând o creștere considerabilă a litigiilor. Clienții companiei au depus plângeri penale, însă acestea nu au avut rezultatele așteptate. O plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a rămas nesoluționată, iar avocata petenților nu a fost primită în audiență de prim-procuror, fără o motivare clară a refuzului.

În plus, după aprobarea cererii de intrare în insolvenţă Tribunalul a desemnat CITR, filiala București, ca administrator judiciar provizoriu, dispunând inventarierea bunurilor companiei și solicitând verificări la diverse instituții publice, inclusiv Serviciul Permise Auto și Administrația Finanțelor Publice. Nordis Group a anunțat că va contesta decizia instanței, subliniind că procedura de insolvență a fost inițiată la cererea unei entități juridice interesate de recuperarea investițiilor realizate în proprietățile din portofoliul companiei.