Procesul imposibil al lui Daniel Don. 10 ani de judecată pentru o infracțiune pe care nu o putea comite

Imaginați-vă că petreceți zece ani într-un proces de corupție pentru o faptă pe care, oficial, nici măcar nu ați fi putut să o comiteți. Aceasta este povestea lui Daniel Don, fostul director al AJOFM Cluj, care se confruntă cu acuzații de luare de mită. Într-un caz cu întorsături birocratice aproape absurde, Don luptă să-și demonstreze nevinovăția într-un sistem în care încadrarea juridică pare să fi fost făcută pe genunchi, iar fiecare pas înainte aduce o nouă întrebare: cât de bine își face treaba justiția atunci când acuzatul pare blocat într-o farsă legală?

Contextul juridic și problematica dublei funcții

Legea românească interzice ca Daniel Don să dețină simultan funcția de director executiv în sectorul public și pe cea de manager de proiect pentru fonduri europene. Cu toate acestea, acuzațiile aduse împotriva sa se bazează pe ideea că ar fi solicitat bani pentru a facilita angajări într-un proiect pe care, strict din punct de vedere juridic, nici măcar nu-l putea conduce.

Iar aici apare prima ironie: chiar dacă ar fi făcut sugestii pentru angajări, cel mult ar fi putut fi vorba de trafic de influență, nu de luare de mită. Însă încadrările greșite au dus la consecințe serioase, deoarece acuzația de luare de mită este mult mai gravă decât cea de trafic de influență. Și, cum era de așteptat, efectele acestor erori nu au întârziat să apară.

Luare de mită vs trafic de influență

Luarea de mită este definită de art. 289 din Codul penal ca fiind fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. Această infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Traficul de influență, conform art. 291 din Codul penal, constă în pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri. Pedeapsa prevăzută este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Diferența principală între cele două infracțiuni constă în poziția și rolul persoanei implicate: în cazul luării de mită, funcționarul public acționează direct în virtutea atribuțiilor sale oficiale, în timp ce în traficul de influență, persoana acuzată pretinde că are influență asupra unui funcționar public și promite intervenția sa în schimbul unor foloase necuvenite.

Încadrarea juridică eronată și urmările ei

În 2021, Tribunalul Cluj îl condamnă pe Daniel Don la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Această sentință se baza pe atribuțiile ipotetice ale unui manager de proiect, poziție care, după toate aparențele, era rezervată doar pe hârtie. Faptele lui Don, analizate după litera legii, nu se potriveau sub nicio formă cu acuzația de luare de mită.

După mai multe apeluri și contestații, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis strămutarea dosarului la Curtea de Apel Timișoara. Acolo, în 2022, instanța a decis să anuleze condamnarea și să dispună rejudecarea completă a cazului. Motivele sunt clare: în primul rând, problema incompatibilității funcțiilor și, în al doilea rând, numeroasele abateri procedurale. Curtea a subliniat că e necesară o verificare temeinică a acuzațiilor și că, pentru a se vorbi de luare de mită, funcția de manager de proiect ar fi trebuit să fie ocupată legal de Don.

În mod ironic, după mai bine de un deceniu de procese și o sentință, dosarul a ajuns din nou în punctul zero, fiind preluat de Tribunalul Timiș pentru rejudecare

Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede dreptul la un proces corect și rapid, dar, se pare, zece ani de rejudecări și strămutări sunt acceptați ca „rezonabili”.

În urma condamnării inițiale, Daniel Don a fost obligat să plătească un prejudiciu de peste 3,4 milioane de lei. De asemenea, i s-au reținut sume de 105.000 lei și 75.000 euro, și s-a instituit sechestru pe mai multe apartamente din Cluj-Napoca.Astfel, până la finalizarea noii proceduri judiciare, obligațiile financiare ale lui Daniel Don au rămas.

O expertiză realizată de un specialist a concluzionat că prejudiciul adus în cazul lui Daniel Don este, de fapt, inexistent, valoarea acestuia fiind zero. Raportul de expertiză a evidențiat că sumele imputate inițial nu pot fi justificate în mod concret în contextul activităților desfășurate, iar acuzațiile de corupție nu au afectat bugetul instituției sau fondurile proiectelor implicate. Această concluzie aduce o perspectivă nouă asupra cazului

În prezent, Daniel Don se află în așteptarea unui nou termen în dosarul său, însă acest interval este departe de a fi unul scurt mai exact, mai are de așteptat încă 7 luni până la următoarea audiere.