Fostul rector Marius Bojița achitat definitiv !Cine răspunde pentru cei opt ani de chin ?

Telenovela lungului proces de presupusă corupție în care inculpat e fostul rector al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj Marius Bojiță, alături de alții, a ajuns la final în urmă cu două zile, la opt ani de la comiterea presupuselor fapte. Curtea de Apel a dat verdict definitiv de achitare – pentru prescrierea faptelor.

Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat în urmă cu două zile în ce privește recursul înaintat de procurori la sentința instanței de fond prin care Bojiță, alături de alți cinci inculpați, era acuzat de abuz în serviciu. Soluția – achitare pe linie, pentru prescriere.

Curtea de Apel Cluj a desființat în întregime sentința Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunțată în 13 aprilie anul trecut în caz, și a achitat inculpații sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu și încetarea procesului penal pentru instigare la fals intelectual în participație improprie în formă continuată – cealaltă acuzație adusă, ca urmare a intervenirii prescripției penale. Decizia, luată în 29 octombrie, e definitivă.

Să adăugăm că și pe fond inculpații au fost achitați, dar procurorii au înaintat apel și au cerut, în cazul capătului de acuzare de abuz în serviciu, condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii cu suspendarea sub supraveghere a executării. Cu privire la infracțiunile de fals intelectual în forma participaţiei improprii în formă continuată, astfel cum s-a reținut în actul de sesizare, procurorii au cerut încetarea procesului penal având în vedere că a intervenit prescripția răspunderii penale, raportat la data comiterii faptei și la termenul general de prescripție de cinci ani, fapt însușit de instanța de apel. Procurorii au arătat că au dovedit că inculpații nu și-au respectat atribuțiile în calitate de funcționari publici. Raportat la faptul că au desfășurat activitatea în cadrul unui curs organizat de UMF în urma căruia s-a eliberat o diplomă recunoscută, în acest context au fost funcționari publici și au exercitat o funcție publică, contrar celor susținute de instanța de fond. De asemenea, procurorii au apreciat că inculpaţii nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu  și nu au organizat în concret cursurile respective și, chiar dacă art. 173 alin 3 prevede că programele postuniversitare se finalizează cu un examen de certificare a cunoștințelor profesionale asimilate de cursanți pe parcursul programului, în concret nu s-a susținut un astfel de examen de către cursanți, prin urmare au fost încălcate prevederile legale şi, astfel cum s-a reținut și în actul de sesizare și în motivele de apel, au fost vătămate interesele UMF Cluj-Napoca în calitate de furnizor de educație farmaceutică continuă și, de asemenea, cu consecința obținerii unui folos constând în credite pentru farmaciștii înscriși la curs.

De asemenea, au susținut procurorii în motivarea apelului, au fost vătămate inclusiv interesele generale ale societății raportat la faptul că destinatarii serviciilor farmaceutice sunt cetățenii și aceștia trebuie să beneficieze de o pregătire corespunzătoare pentru a putea oferi serviciile la un nivel corespunzător. ”Mai mult, apreciază că acțiunile inculpaților au produs și în concret consecințe juridice în sensul că, în urma acestui curs care în fapt nu a avut loc, s-au obținut diplome de către respectivele persoane și, în urma acestor diplome, au obținut și credite care sunt absolut necesare pentru ca farmaciștii să-și poată desfășura activitatea, raportat și la faptul că, dacă nu urmează cursuri de formare profesională continuă, vor fi suspendat din activitate. Prin urmare, din probatoriul administrat în cauză, din declarațiile martorilor care sunt redate în concret și în actul de sesizare pe la larg rezultă că persoanele înscrise la curs fie nu au participat, fie doar au luat legătura cu profesorii dar fără a participa la curs conform programei și nu au susținut efectiv niciun examen.

Cu privire la infracțiunea de fals intelectual, s-a apreciat că sunt întrunite și elementele constitutive ale acestei infracțiuni având în vedere că inculpații au consemnat în mod nereal faptul că aceste cursuri ar fi avut loc, iar aceste persoane ar fi fost prezente și, în urma activității acestora, s-a emis acel certificat de participare care a produs consecințe juridice. ”Avem în vedere, pe de o parte, numărul de persoane care s-a dovedit că nu a participat la cursuri și nu a fost evaluat, faptul că aceste persoane nu erau condiționate în exercitarea profesiei de obținerea acestor credite (…) – toți martorii aveau chiar și fără aceste credite EFC, suficiente credite pentru a-și putea continua activitatea ceea ce echivalează cu o bună pregătire profesională a lor, dar și împrejurarea că UMF a susținut în mod constant că nu i-au fost vătămate drepturile sau interesele legitime”, a arătat Curtea în motivarea deciziei consultată de actualdecluj.ro.
”Vătămarea ar putea fi, în opinia noastră, având în vedere minimalismul exprimat în acest sens de organele de urmărire penală, o afectare a reputației UMF ca instituție de învățământ superior prin aceea că eliberează certificate ce atestă participarea la cursuri în mod formal”, a precizat totuși Curtea. ”Dar o atare vătămare are un caracter atât general, de subiectiv și de imprevizibil încât ea nu va putea fi constatată de către instanța de apel”.

Astfel, Curtea a dispus achitarea tuturor inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, constatând că nu sunt întrunite elemente de tipicitate ale infracțiunii. În ceea ce privește cea de a doua acuzație formulată împotriva inculpaților – instigare la fals intelectual, Curtea a reținut că fapta întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii pentru cele 20 de persoane care nu au participat la curs și nu au fost evaluate. Pentru acești 20 de cursanți s-a dovedit, dincolo de orice dubiu rezonabil, că nu au luat parte la cursurile organizate de UMF. Totuși, având în vedere data săvârșirii faptelor – decembrie 2016 – Curtea a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale.

actualdecluj.ro