Fondul de regenerare din Ocolul silvic Borșa, o fraudă prin care pădurile dispar

Legea nr. 46/2008 din Codul Silvic reglementează modul în care trebuie să fie gestionat fondul forestier public și obligațiile administratorilor și proprietarilor de păduri. O parte esențială a acestei legi este constituirea unui fond specialpentru conservarea și regenerarea pădurilor, care are o serie de caracteristici importante: este neimpozabil, deductibil fiscal și trebuie să fie gestionat cu responsabilitate de către administrator sau prestatori de servicii silvice.

Acest fond se formează din mai multe surse financiare. Prima sursă o reprezintă valoarea terenurilor scoase din fondul forestier, în cazul în care nu există un teren de compensare. De asemenea, se include valoarea pierderii de creștere a arborilor, care poate apărea în urma exploatării premature a masei lemnoase. O altă contribuție la fond provine din chirii, unde se rețin 30% din încasările obținute pentru ocuparea temporară a terenurilor forestiere.

Fondul este, de asemenea, alimentat de despăgubiri pentru pagubele aduse fondului forestier și de un procent variabil (între 10-25%) din valoarea masei lemnoase autorizate pentru tăiere. În plus, se includ cheltuielile necesare pentru reîmpădurirea terenurilor afectate de diferite activități, precum și alocații de la bugetul de stat.

Utilizarea fondului este la fel de variată. Printre destinațiile acestuia se numără regenerarea pădurilor tăiate, împădurirea terenurilor goale și reinstalarea pădurilor pe cele ocupate temporar. Fondul este destinat, de asemenea, îngrijirii regenerărilor naturale și culturilor tinere, refacerii pădurilor afectate de calamități și altor lucrări de protecție și gestionare a pădurilor. Sumele neutilizate la finalul anului se reportează pentru anul următor, cu excepția alocațiilor de la bugetul de stat, care au reguli specifice.

În cazul fondului forestier privat, după acoperirea cheltuielilor din acest fond, sumele rămase disponibile se restituie proprietarului la cerere. De asemenea, este important de menționat că lucrările finanțate din fondul de conservare și regenerare a pădurilor pot fi realizate și cu resurse financiare suplimentare din afara acestuia.

În data de 19 martie 2007, domnul Crin Iosif Gălăţean a achitat suma de 11.620 lei la solicitarea Ocolului Silvic Borşa, reprezentând  fondul de conservare si regenerare pentru partida 663.

Ocolul Borşa are fondul de reîmpădurire 0

Fiecare partidă are un fond de regenerare în care trebuie plătit cunatumul de 10-25% din valoarea de vânzare a masei lemnoase de produse principale şi accidentale. Pentru prima partidă vândută de Crin Iosif Gălăţean acesta nu trebuia să plătească, doar să deschidă un cont în care să depună o sumă modică, să zicem 10 lei. Gălăţean a depus suma de 11.620 leila solicitarea reprezentantilor OS Borşa şi i s-a garantat  că această suma o să se reîntoarcă la acesta pentru a putea reîmpăduri, în momentul în care s-a terminat de exploatat partida şi s-a reprimit de către Ocolul Silvic Borsa, dar banii nu s-au mai întros la Gălăţean. În contul deja constituit pentru fiecare partida autorizata Ocolul silvic Borşa trebuia să solicite şi să urmareasca depunerea a 10-25% din valoarea de vânzare a masei lemnoase în cazul produselor principale şi accidentale. Astfel că din orice partidă autorizată pe Ocolul silvic Borşa, ar trebuit să ajungă în contul respectiv minimum 10% din valoarea de vanzare a masei lemnoase, sumă care urma sa se foloseasca pentru regenerarea suprafeţelor exploatate.  Acest lucru nu s-a întamplat, astfel că  fondul de conservare şi regenerare a ramas 0.

Chiar dacă Codul silvic prevede ca fiind obligatorie regenerarea artificială a suprafeţelor exploatate integral în cel mult două sezoane de vegetaţie de la data reprimirii parchetelor, reprezentanţii Ocolului silvic Borşa au găsit o altămodalitate de a nu răspunde de regenerarea acestor suprafeţe. Au lăsat parchetele nereprimite atât pentru ca agentul economic să mai poata tăia lemn de pe respectivele suprafeţe, cât şi pentru a nu avea de făcut împăduriri artificiale în termen de doi ani de la reprimire. Garda Forestiera Cluj prin reprezentanţii din teritoriu a fost părtaşă şi a inchis ochii la toate ilegalităţile produse în fondul forestier din raza de activitate a Ocolului silvic Borşa. Nereprimirea în termen a parhetelor şi totodată neurmărirea şi nealimentarea fondului de conservare şi regenerare a condus la urmatoarea situaţie: peste 10.000 de hectare de pădure sunt rase de pe suprafaţa Pământului în raza Ocolului silvic Borsa şi doar o mică parte din aceste suprafeţe s-a regenerat natural din mila Domnului.În rest, banii care ar trebui să existe în contul fondului de conservare si regenerare, pentru a se replanta, nu există si nimeni nu a fost tras la raspundere pentru aceste fapte. Autoritatile Statului Roman în complicitate cu personalul silvic, reprezentantii Garzilor Forestriere şi ai Parcurilor Naturale din zonă, au închis cu toţii ochii şi astfel s-a ajuns la acest dezastru ecologic. Deşi firmele care au făcut exploatarea ar fi plătit sumele către Ocolul Borşa, se pare că banii au dispărut ca prin minune, iar  fondul de regenerare este 0. Crin Iosif Gălăţean a avut puse in valoare pe suprafetele sale de pădure, din raza Ocolului silvic Borşa, doar 15 parchete amplasate pe 120 ha padure. Toate aceste parchete au fost marcate ilegal de catre reprezentantii Ocolului silvic Borşa fără ştirea sau aprobarea proprietarului Crin Iosif Galatean, totul având la bază un contract fals întocmit de notarul public Urda Maria, contract prin care un agent economic a fost „împroprietărit” de acest notar prin denumirea contractului „CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPARARE” în condiţiile în care obiectul lui era doar o promisiune de vanzare a masei lemnoase pe picior de pe o suprafaţă de pădure. SC Horber SRL prin Horj Lupu, folosindu-se de acest contract fals în relatia cu reprezentantii Ocolului silvic Borsa din cadrul DS Maramures, a intocmit în mod ilegal contracte de paza, a solicitat şi a marcat masa lemnoasa, a facut studii de amenajare a unor suprafeţe de pădure, totul culminând cu defrişarea ilegală a întregii proprietăţi de pădure a lui Crin Iosif Galatean. Insă, în suprafaţa administrată şi păzită de reprezentanţii Ocolului silvic Borşa au fost sute de astfel de parchete marcate pe proprietăţile persoanelor fizice, exact dupa modelul de mai sus, parchete care s-au tăiat şi nu s-au reprimit nici pană în momentul de faţă. Dacă acest fond de conservare şi regenerare era corect constituit şi urmărit putea să reprezinte baza din care să se reîmpădurească ce s-a tăiat ilegal în toţi acesti ani în raza Ocolului silvic Borşa.

În acest context, Crin Iosif Gălăţean a solicitat Gărzii Forestiere situaţia Fondului de conservare si regenerare, respectiv, care e suma totală care a ajuns în fond, iar în cazul în care nu există, să răspundă la o întrebare simplă: Ce s-a întâmplat cu banii şi cine plăteşte acum reîmpădurirea acestor terenuri?

Consistenţa pădurii din raza Ocolului silvic Borşa a ajuns de la 370-400 metri cubi pe ha la 10-20 metri cubi pe ha 

Consistența pădurii se referă la distanța și numărul de copaci care cresc într-o anumită zonă a pădurii, ceea ce determină cât de deasă sau rarefiată este vegetația. Aceasta se măsoară prin mai mulți indicatori, în funcție de stadiul de dezvoltare al pădurii.

Primul indicator este „indicele de desime” folosit pentru a evalua densitatea copacilor tineri, fie că provin din sămânță, lăstari sau sunt plantați, dar încă nu au format o masă continuă de vegetație. Apoi, avem „indicele de densitate,” care este calculat în funcție de suprafața de bază ocupată de copaci sau volumul total al acestora. În sfârșit, „indicele de închidere a coronamentului” arată cât de bine sunt acoperite zonele de sub copaci de către coroanele acestora.

În condiţiile în care banii pentru fondul de regenerare sunt de negăsit, consistenţa pădurii din Ocolul Borşa a scăzut îngrijorător la 0,01%. De când se află sub conducerea Inspectorului sef Şteţco Istrate se pare că Garda ForestierăCluj este campioană la abateri si ilegalitati spalandu-se pe mâini prin imputarea ilegala a prejudiciului proprietarilor. Aşa cum le-a imputat lipsa pazei, care trebuia asigurată prin lege, după cum am arătat într-un material anterior, acum se sustrage responsabilităţilor şi le impută proprietarilor împădurireaterenurilor forestiere, împădurire care ar fi trebuit făcută cu banii din fondul de conservare şi regenerare, dacă reprezentaţii Statului Roman, în speţă Garda Forestiera Cluj, şi-ar fi făcut bine meseria.

O schemă nou-nouţă

Dupa ce au ras de pe suprafata Pământului aproape toate suprafeţele de pădure puse în posesie după Revoluţie, autorităţile Statului Român în frunte cu Garda Forestieră Cluj şi reprezentanţii ocoalelor silvice în baza unui articol din Codul silvic „iau cu japca”  toate aceste suprafeţe defrişate de pădure, pe motiv că nu  ar fi fost asigurată paza, de care tot ei sunt responsabili. Dupa acesta preluare forţată întocmesc documente prin care solicită ajutoare de „Minimis” şi primesc bani din fonduri europene cu care platesc acelaşi personal silvic care a asistat la defrişări, ca să păzească aceste terenuri forestiere, în condiţiile în care padurea s-a tăiat şi nu mai există nimic de păzit. Chiar dacă în lege este scris clar ca se încadrează la astfel de preluări doar „suprafeţele de maxim 30 ha pentru  care nu există administrare sau pentru care nu suntasigurate serviciile silvice, proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat si nu s-a realizat dezbaterea succesorala”,  reprezentantii Garzii Forestiere Cluj şi ai ocoalelor silvice preiau la gramadă tot ce prind fară să mai ţină cont de prevederile legii. Drept urmare, au aparut nenumarate situaţii în care proprietarul chiar dacă are contract legal cu o altă structură silvică autorizată, se trezeşte că Garda forestiera Cluj fară a face vreo verificare privind existenţa sau nu a unui serviciului de pază pentru respectiva suprafaţă de pădure, trimite notificarea ocolului silvic din zona să preia acest teren forestier. În alte cazuri este vorba de suprafeţe care depăşesc 30 ha şi nu se încadreaza la preluare, dar asta nu i-aoprit pe reprezentanţii Gărzii Forestire şi ai ocoalelor silvice sa întocmeasca acte de preluare în pază pentru aceste suprafeţe. Pentru Garda Forestieră Cluj este perfect aşa în condiţiile în care nimeni nu verifică nimic şi totul se plăteşte cu bani de la buget şi din bani europeni.