Deputata Ramona Ioana Bruynseels lansează un avertisment dur la adresa autorităților locale, acuzând lipsa de inițiativă în atragerea investițiilor strategice și gestionarea proiectelor majore. Într-un interviu amplu, aceasta critică întârzierea unor proiecte esențiale precum centura metropolitană sau trenul metropolitan și atrage atenția asupra stagnării Clujului în fața altor județe, precum Bihor, care au atras investiții record. Bruynseels cere mai multă implicare, transparență și o colaborare reală între administrație și cetățeni pentru a evita plafonarea orașului.
- 1. Cum vedeți viitorul Clujului în următorii 10 ani? Ce obiective concrete ar trebui să aibă orașul pentru a-și păstra poziția de centru economic și cultural?
Clujul este cel mai important oraș al României după București. Forța comunității noastre este data de universități, IT și tot ce înseamnă tehnologie 3.0 și asta nu este meritul politicienilor, ci meritul clujenilor. Ca să vă răspund concret la întrebare, cei care conduc județul și municipiul, politicienii în general, au datoria să finalizeze mai multe obiective de infrastructură – centura Clujului, metroul din Cluj, trenul metropolitan, culoarul de mobilitate de nord Gară – străzile Răsăritului – Câmpul Pâinii – Pod IRA, prelungirea pistei de aeroport și evident finalizarea Spitalului Regional de Urgență. În rest, cred că fără mari interferențe, Clujul poate înflori singur, fără carnet de partid.
Cultural – sa ne asiguram ca tavalugul progresismului nu ne ia pe sus precum un tsunami si ca ne promovam in continuare valorile noastre identitare, traditiile, personalitatile istorice si culturale si contributia acestora la ceea ce suntem azi. Atractia modernismului e mare insa sa nu uitam de Scoala Ardeleana, sa nu uitam de Iancu de Hunedoara, Avram Iancu, Matei Corvin si Mihai Viteazul.
2. Viața de student pe care o aveați și viața de student de acum. Vă regăsiți în Clujul de astăzi? Este la fel cu Clujul pe care l-ați cunoscut dumneavoastră?
Clujul a fost, este și va fi mereu un oraș universitar. Când spui Cluj, te gândești la Piezișă, la caminele de la UMF sau UBB la toată atmosfera specifică UTCN-ului. Da, Clujul de astăzi este la tot atât de fermecător și aș spune eu chiar mai primitor decât în alți ani, pentru că universitățile au crescut, au venit mai mulți studenți din străinătate iar ardelenii noștri și românii din toate județele țării au inundat cu vitalitatea, energia și viziunea lor și mai mult Clujul. Și asta este meritul universităților clujene. Am să vă mai spun ceva. Când spui Cluj, spui toate cele 7 universități clujene, toate bisericile, în frunte cu mitropolia Clujului care dau consistență morală, spirituală și intelectuală întregului Ardeal.
Ca tot vorbim despre asta, va fac o dezvaluire – personal visez la ceva anume si va spun in premiera acest lucru: avem universitati extraordinare in Cluj-Napoca. Haideti sa ne dam mana cu totii pt un proiect care va fi al Clujului dar cu impact la nivel national: cel putin una dintre universitatile noastre sa ajunga in urmatorii 10 ani in top 100 la nivel mondial. Eu sunt gata sa ma implic trup si suflet intr-un astfel de proiect al Clujului si al Romaniei!
3. Multe persoane și-au exprimat părerea că înainte de a se cheltui atât de mulți bani pe metrou, ar fi mai eficient să se investească în alte proiecte, precum trenul metropolitan sau centura. Care este părerea dumneavoastră despre acest subiect?
Aș vrea să fiu bine înțeleasă. Nu sunt împotriva construirii metroului, ba din contra, consider că un oraș ambițios cum este Clujul, trebuie să aiba proiecte ambițioase, mari, proiecte de generații, dar cred că s-a greșit temporizarea proiectului. Prioritatea Clujului ar trebui să fie centura Clujului, apoi trenul metropolitan și după cum bine știți, proiectele mari au nevoie și de o componentă financiară guvernamentala iar încadrarea în buget, an de an, a proiectului metroului din Cluj, este discutabilă pt ca asa sunt lucrurile la noi – nu avem predictibilitate, ca regula generala.
4. Cum ar putea Clujul să devină un exemplu de oraș verde și sustenabil în România? Aveți sugestii pentru măsuri care să protejeze mediul și să reducă amprenta de carbon a orașului?
În primul rând prin realizarea culoarului verde albastru pe malul Someșului, adică zeci de km de piste de biciclete și alei pietonale care să traverseze localitățile Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida, apoi sunt necesare parcuri noi, Clujul fiind cu mult sub media europeană dacă scoatem din calcul pădurea Făget, care e la marginea Clujului. Avem nevoie de oaze verzi în Cluj-Napoca. Apoi, în comunele considerate dormitoarele Clujului – Florești, Baciu, Apahida, este nevoie de primari curajoși care să nu mai permită construirea de bloc lângă bloc, așa cum s-a întâmplat în Florești, unde oamenii schimbau canalul cu telecomanda…celor din blocul vecin!
5. Cum considerați că poate fi îmbunătățită colaborarea dintre administrația locală și cetățeni, având în vedere scandalul recent legat de plângerile de pe platforma My Cluj, care sunt doar citite și nu soluționate?
Armata de oameni care se ocupă de PR-ul primăriei ar trebui să fie înlocuită de o echipă de funcționari care să și rezolve plângerile. Sigur, nu este de datoria dlui.primar Boc să se ocupe de fiecare plângere, însă este obligația domniei sale să se asigure că funcționarii primăriei o fac si ca acestea sunt solutionate. Altfel e dovada de lipsa de respect.
6. Ar trebui să existe un My Cluj pentru tot județul, nu numai pentru municipiu?
Este imperios necesar, însă ar fi puțin! Nu pot să cred că un județ atât de bogat din perspectiva obiectivelor turistice dar și un județ de top în domeniul IT nu are niște plaforme online tip hărți, care să arate în timp real – obiectivele turistice care pot fi vizitate, program de funcționare, apoi starea drumurilor județene, comunale, naționale care tranzitează județul. Să vă dau un exemplu: Dacă la Băișoara, spre pârtia de la Buscat este aglomerație, pe model Waze ar trebuie pe harta online a județului Cluj să fie semnalat acest aspect. Dacă un turist din Olanda sau Iași ar dori să viziteze Salina Turda, tot de pe hartă ar putea afla orarul de vizitare, și așa mai departe… Dacă e cod portocaliu de inundații pe Crișul Repede, clujeanul sau turistul să fie informat. Iar in rest, sesizarea problemelor din fiecare comuna si directionarea automata a sesizarii catre autoritatea competenta sunt obligatorii.
7. Ce ați vrea să fie unic la Cluj și să atragă vizitatori și noi locuitori? Există aspecte specifice pe care ați dori să le promovați pentru a defini „identitatea” orașului?
Aș vrea să fiu foarte sinceră, orașul este destul de vizibil, nu aceasta este problema principală a Clujului. Însă aș vrea să fie mai vizibil din punct de vedere tehnologic. Ca să v-o zic pe cea dreaptă, mi-a picat putin greu când am aflat că i-a fost „suflat” Clujului un Cloud Regional de 31 mil. euro de către un orășel din Bistrița. Tot respectul pentru Beclean ca a reusit asta, insa e trist pentru Cluj si nu ar fi trebuit sa se intample asta – vorbim de al doilea centru IT al țării , Cluj-Napoca. M-ați întrebat de identitate, păi în primul rând intrările în oraș arată ca-n anii `90. Acele obeliscuri lăsate în paragină. Parcă ai intra într-un fel de sătuc din Munții Balcani, nu în Uniunea Europeană.
8. Cum vedeți schimbările din Cluj în ultimii 20 de ani? Ce transformări considerați că au fost pozitive și care au avut un impact negativ asupra orașului și locuitorilor săi? Cum credeți că au influențat aceste schimbări identitatea și direcția de dezvoltare a Clujului?
Clujenii au înțeles să-și facă din oraș a doua comunitate relevantă din estul Europei dintre București și Budapesta. Universitățile și IT-ul au crescut mult orașul. Însă, pe vremeuri de furtună, în care poate și industria IT își reconfigurează tresee internaționale, lipsa unei industrii puternice la Cluj este un mare minus.
Avem prea puține parcuri industriale! Recent s-a comunicat că cele existente sunt ocupate de chiriași 100%.
S-au promis parcuri industriale suplimentare de 15 ani și de PNL și de PSD în Dej, Feleacu, Câmpia Turzii și Huedin. Unde sunt?
Trebuie sa intelegem ca nu putem creste sanatos fara industrie si productie! Oficialii clujeni sunt mult prea calmi si chiar par dezinteresati. Cred ca s-au cam plafonat.
9. Care zonă credeți că are cel mai mare potențial de dezvoltare?
Tot județul și să vă explic pe scurt de ce. Zona Turda – Câmpia Turzii este nod de autostrăzi în inima României – Turda – Sebeș; Turda – Gilău; Câmpia Turzii – Târgu Mureș, prin urmare o zonă ideală pentru industrie și retail, apoi zona Gherla – Dej, aeroportul Cluj se va dezvolta în viitor și spre cargo, extinderea aeroportului nu poate merge decât în direcția Someșului, mai mult, prin Dej va trece și autostrada nordului. Zona Huedinului? Păi poate fi o perlă a turismului montan, are posibilități uriașe de dezvoltare!
Gândiți-vă doar la posibilitatea construcției unei pârtii de schi mari pe Vlădeasa!
10. Care ar fi locul cel mai oportun din județ pentru o colaborare cu investitori mari? După plecarea Nokia, nu au mai venit mari investitori. Care considerați că a fost problema? A fost vorba despre autorități sau despre oraș în sine? Ce soluții considerați că ar putea atrage investiții semnificative în Cluj?
Ține de interesul „guvernanților locali”. Uitați-vă la Bihor, în Oradea, Ilie Bolojan a știut să atragă Nokian Tyres care a construit o fabrică de anvelope, o investiţie de 650 de milioane de euro, cea mai mare investiţie din România din ultimii ani, cu sprijin de 100 de milioane de euro de la statul român. Aș vrea să-i văd și să-i aud și pe domnii Boc și Tișe că ne anunță în următorii patru ani asemenea investiții.
Si as dori sa vad si fabrici romanesti, unitati de productie si procesare cat mai multe in Cluj, pentru ca oamenii sa aiba locuri bune de munca, cu salarii mari si Clujul sa se mandreasca cu productie locala romaneasca!
