Lupta Asociației „Dealul Sfântul Gheorghe” cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca pentru transformarea terenurilor agricole în intravilane

Un nou capitol al tensiunii dintre administrația locală clujeană și comunitățile locale se desfășoară în sala de judecată. Asociația „Dealul Sfântul Gheorghe”, reprezentând interesele a 53 de proprietari, se află într-un proces complicat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local. Obiectul litigiului este unul crucial pentru viitorul zonei: transformarea unor terenuri agricole în intravilan, deschizând astfel calea pentru dezvoltări rezidențiale sau comerciale.

Un proces al răbdării

Procesul, deschis în aprilie 2023, pare să fi intrat într-un maraton de amânări și deliberări fără finalitate, o adevărată operă de artă birocratică, specifică cazurilor complexe de contencios administrativ din România. Asociația „Dealul Sfântul Gheorghe” solicită anularea unor acte administrative care țin terenurile blocate în „eternul agricol,” împiedicând orice planuri de dezvoltare – de parcă acele câmpuri ar fi grânele strategice ale Clujului.

În ultimul an și jumătate, instanța a reușit performanța să amâne cauza de mai multe ori decât se schimbă vremea în oraș. Ba pentru un raport de expertiză care n-a apărut, ba pentru completarea unor hârtii ce par să se fi pierdut într-o gaură neagră administrativă. În spatele acestui balet juridic se ascunde o luptă titanică: pe de-o parte, interesele private ale proprietarilor, iar pe de alta, politica de urbanism a administrației locale, care pare mai degrabă o piesă de teatru absurd decât un plan bine structurat.

O comunitate unită pentru un scop comun

Asociația „Dealul Sfântul Gheorghe” și-a strâns rândurile, reunind 53 de proprietari hotărâți să schimbe soarta terenurilor lor agricole. Aceștia visează la ziua când bucățile lor de pământ, acum bune doar de plantat cartofi, vor deveni parcele intravilane de lux. 

Dar hai să fim serioși, adevărata motivație e mult mai pragmatică. Când metrul pătrat de teren în Cluj a ajuns să coste în jur de 3000 de euro, cine să mai vrea să cumpere o bucată de pământ intravilan? Evident, lumea se reorientează spre terenuri agricole, că doar n-o să scoată din buzunar o avere pentru o palmă de pământ. „Agricol” e noul „smart investment,” mai ales când speri să-i schimbi statutul. Bravo lor, până la urmă toți visăm să ne creștem valoarea – dacă nu personală, măcar cea a terenului!

Următorul termen. Dezlegarea misterului între agricultură și urbanism

Următoarea ședință de judecată este programată pentru 6 decembrie 2024, iar soluționarea acestui proces ar putea avea implicații majore atât pentru proprietarii din asociație, cât și pentru politica de urbanism din Cluj-Napoca. Decizia va determina dacă administrația locală poate menține un control ferm asupra planificării teritoriale sau dacă presiunea cetățenilor va duce la o relaxare a reglementărilor.

Acest caz este mai mult decât o luptă juridică – este o bătălie pentru viitorul orașului și al locuitorilor săi. Într-un Cluj tot mai sufocat de construcții și cereri pentru terenuri, deciziile luate în acest proces ar putea crea un precedent important, influențând modul în care urbanizarea va continua să redefinească peisajul local.

Clujul – orașul tuturor posibilităților

Gazeta de Cluj a mai scris despre practicile dubioase ale urbanismului local. De exemplu, mlaștina unui lac se poate transforma tot în teren intravilan pentru cine trebuie.

Terenurile pe care s-a construit imobilul Park Lake 2 sunt deținute de Cecilia-Erna Moszny și Doina Viorica Gâlcescu. Cu ani în urmă, cele două femei au negociat cu celebrul artisan al afacerii Tower, Mihai Chezan, condițiile unei asocieri în participațiune pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar. Este vorba despre două terenuri cu suprafețele de 5.590 mp, respectiv 4.686 mp.

„Având în vedere potențialul zonei, am început demersurile pentru urbanizarea terenului și obținerea autorizațiilor necesare pentru lucrările de construcție a proiectului imobiliar,” spunea Mihai Chezan, în anul 2018, citat de Ziua de Cluj.

Conform acordului dintre părți, investitorul se angaja să realizeze toate formalitățile necesare pentru valorificarea terenurilor celor două beneficiare, ceea ce includea elaborarea noilor planuri urbanistice zonale și de detaliu, care să permită transformarea terenului într-o zonă construibilă și întocmirea proiectului necesar pentru construirea blocurilor. Cele două femei urmau să primească, la finalizarea construcției, apartamente echivalente cu valoarea terenurilor înainte de a fi transformate în zone construibile, respectiv un procent de 18% din suprafața totală edificată.

Astfel, Primăria Cluj-Napoca a dat frâu liber dezvoltatorului să construiască un bloc chiar în mlaștina lacului prin Hotărârea Consiliului Local nr. 26 din 13.01.2009, care a aprobat planul urbanistic de detaliu pentru ansamblul rezidențial și pentru dotările de servicii 2D+P+10E de pe str. Tulcea, ceea ce a determinat o creștere semnificativă a valorii terenului adus ca aport inițial de Cecilia Moșzny și Doina Gâlcescu. Astfel, terenul a fost transformat din zona V1 a planului urbanistic general (teren neconstruibil) în zona CM2 (teren construibil), conform indicilor urbanistici prevăzuți în planul de detaliu și în certificatul de urbanism nr. 3355/28.09.2012.

De asemenea, în comuna Baciu, situată la periferia Clujului, a existat o propunere de introducere în intravilan a unui teren de peste 3,7 hectare, situat în extravilanul localității Popești, în vederea parcelării și construirii de locuințe unifamiliale. Cu toate acestea, comisia de urbanism a Consiliului Județean Cluj a emis un aviz nefavorabil, argumentând că există deja suficiente terenuri neconstruite în intravilanul localității, iar extinderea suplimentară nu se justifică în acel moment, potrivit Actual de Cluj.

Se pare că în Cluj, agricultura e pe cale să devină cel mai profitabil hobby urban. De la grâne imaginare pe Dealul Sfântul Gheorghe până la viitoare case de lux. E o combinație fascinantă între visele comunității și jongleriile urbanistice ale autorităților.

În final, toată lumea câștigă ceva: asociațiile își cresc valoarea terenurilor, primăria bifează încă o dezbatere publică și, cine știe, poate chiar apare o casă lângă fostul lan de porumb. Până la următorul termen, să ținem pumnii agriculturii urbane și să sperăm că pământurile rămase nu devin direct terenuri pentru mall-uri. Sau, de ce nu, viitoare parcuri – de mașini, bineînțeles

Citește și: Emil Boc a făcut imposibilul la Primăria Cluj-Napoca. Ședință de specialitate cu doi subordonați și fără cvorum