Boc are de dat niște explicații. Neag Nicoleta a transformat un teren într-o afacere de 2,8 milioane de euro

În Cluj-Napoca, urbanismul pare să fi devenit o artă a improvizației birocratice. Proiectele imobiliare se aprobă cu o viteză amețitoare, mai ales atunci când steluțele norocoase luminează planurile beneficiarilor „inspirați”. Cazul Neag Nicoleta este exemplul perfect al unei povești de succes imobiliar construite pe baza unor UTR-uri inventate, drumuri despărțite strategic și parcări existente doar pe hârtie. În timp ce construcția ei de lângă lacul de la Iulius Mall prinde contur pe hârtie, multe semnale de alarmă sună asupra modului în care Primăria Cluj-Napoca eliberează autorizațiile de construire.

Nicoleta Neag și-a ascuțit creioanele la departamentul de Urbanism al Primăriei Cluj-Napoca și a desenat un traseu direct către un jackpot de 2,8 milioane de euro. Un simplu teren lângă lacul de la Iulius Mall, s-a transformat, cum numai la Cluj se poate, într-o poveste de succes imobiliar rapid și eficient, cu ajutorul erorilor urbanistice ale Primăriei Cluj-Napoca (angajații).

Autorizația de construire pentru acest proiect a apărut din birourile Primăriei, fix în aceeași zi în care o altă perlă a urbanismului local, mall-ul Carbochim, a primit binecuvântarea oficială. Pare că departamentul de Urbanism a avut o zi productivă, împărțind autorizații ca pe flyere la intrarea în mall. În Cluj, sincronizarea e totul. Și, după cum se vede, atunci când ești pe aceeași lungime de undă cu Primăria, orice teren banal poate deveni o afacere de milioane. Un model de eficiență urbanistică. Ședința CTATU a avut loc după reîntoarcerea lui Boc la cârmele Primăriei Cluj-Napoca

Conform anunțului de vânzare, construcția planificată este o clădire de birouri cu regim de înălțime P+5, situată pe un teren de 1600 mp direct lângă lac. Clădirea va avea o suprafață utilă de 2500 mp și va fi realizată din sticlă. La parter, este prevăzut un restaurant, iar de la etajul 1 până la etajul 5 vor fi birouri open-space. Toate aceste detalii sunt prezentate în anunțul de vânzare.

Problemele autorizate de Primărie, calea de acces spre viitorul spațiu comercial

Drumul cu o lungime totală de 67,85 metri reprezintă o adevărată jonglerie urbanistică, fiind împărțit în două cărți funciare. O porțiune de 49 de metri este înregistrată ca drum privat de utilitate publică, iar restul drumului figurează în CF-ul aferent proprietății. Fragmentarea maschează faptul că drumul nu respectă normele urbanistice, având o lățime reală de doar 6 metri, în loc de cei 9 metri necesari pentru aprobare.

Această situație afectează și parcela situată lângă construcție, care rămâne privată de accesibilitate la drumul de utilitate publică deoarece poarta de acces are puțin peste 3 metri și deschiderea spre viitoarea construcție. Practic, parcela este izolată din punct de vedere al accesului, fiind blocată de artificiile cadastrale realizate pentru a obține autorizația de construire.

UTR-ul – Invenția urbanistică pentru parcări „S_Et*”

Când un proiect nu se încadrează nicăieri, soluția e simplă: inventezi un PUZ nou, pe care-l botezi „S̶_Et*”. Acest „plan” a fost conceput special pentru a acoperi cu o pojghiță birocratică strălucitoare lipsa unor parcări normale.

Arhitectul Iancu, vizionarul din spatele acestei minuni administrative, a „strecurat” în planul urbanistic aprobat de Primăria Cluj-Napoca niște parcări mecanizate multietajate, parcări și garaje. Acestea apar doar la Punctul F din documentație, o secțiune unde imaginația întrece realitatea. Nimeni nu le-a văzut vreodată în PUZ-ul real, dar, pentru că sunt trecute pe hârtie cu un „S_Et*”, ele există… oficial.

Astfel, acest PUZ inventat nu doar că „rezolvă” problema parcărilor într-un mod magic, dar arată și cât de maleabile sunt regulile urbanistice când interesele o cer. La Cluj, parcările nu trebuie construite – trebuie doar desenate și aprobate cu un zâmbet birocratic.

În răspunsul oficial primit de la Primăria Cluj-Napoca, ni s-a comunicat clar că acel plan cu steluță, planul care a fost „steluța norocoasă” a doamnei Neag Nicoleta, pur și simplu nu există. Da, ați citit bine. Planul care a stat la baza aprobării drumului și a parcărilor mecanizate multietajate nu se regăsește nicăieri în realitate.

Acum, apare o întrebare logică, dar extrem de deranjantă: Cum a fost aprobat un plan care nu există? Cum poate funcționa un sistem urbanistic în care documentele apar și dispar în funcție de necesitățile beneficiarului? Se pare că în Cluj-Napoca, aprobările urbanistice funcționează după principiul „dacă vrei ceva aprobat, steluța ta norocoasă poate face minuni”.

Parcarea „de decor” și drumul despărțitor de 67,85 de metri

Pentru a înțelege mai bine situația parcării, trebuie să analizăm informațiile din Cartea Funciară. Avem o construcție amplasată strategic la malul lacului și un drum despărțitor de exact 67,85 de metri. La capătul opus al acestui drum improvizat se află parcarea destinată viitorului spațiu comercial.

Ce înseamnă asta, de fapt? Oamenii parchează mașina, apoi parcurg pe jos acest drum de aproape 70 de metri pentru a ajunge la restaurante, birouri sau orice alte facilități comerciale care se vor construi acolo. Practic, parcarea există tehnic pentru a bifa cerințele urbanistice necesare aprobării construcției.

Trebuie subliniat că fără această parcare, construcția nu ar fi putut fi autorizată. De aceea, s-a recurs la această soluție creativă: o parcare amplasată la capătul drumului, departe de construcție, dar suficient de prezentă pe hârtie pentru a păcăli OCHIUL VIGILENT AL URBANISMULUI CLUJEAN. Avem o parcare „validă” doar în documente și un drum despărțit strategic pentru a crea impresia că totul respectă legea.

Într-un Cluj-Napoca în care aprobările urbanistice par să sfideze logica și transparența, rămâne o întrebare simplă: Cum s-au aprobat proiecte pe baza unor planuri inexistente? Emil Boc și Primăria Cluj-Napoca au de dat explicații pentru aceste „coincidențe” care transformă terenuri banale în afaceri de milioane. La final, e clar că urbanismul clujean are nevoie de mai multă rigoare și mai puține artificii birocratice.

Citește și: Interviu cu Matei Vișniec: „Manipularea s-a perfecționat. De la dictatori greoi la manipulatori fascinanți”